Dicționar de sinonime
Sinonime folositor
Cuvântul „folositor” are următoarele sinonime:
folositor ( adjectiv )
- util
- avantajos
- bun
- profitabil
- binevenit
- salutar
Alte sinonime:
- eficace
- eficient
- operativ
- practic
- productiv
- operant
- putincios
- judicios
- necesar
- trebuincios
- trebuitor
- trebnic
- binecuvântat
- chibzuit
- gândit
- înțelept
- rațional
- rezonabil
- socotit
- sănătos
- de folos
Sinonime Apropiate
- fructuos - rodnic, folositor, util, profitabil, avantajos
- binevenit - oportun, prielnic, bun, folositor, util
- binefăcător - sprijinitor, binevoitor, generos, săritor, prielnic, folositor, binevenit, bun, util
- zadarnic - inutil, nefolositor, ineficace, inoperant, deșert, superfluu, van, oțios, steril
- inutil - zadarnic, nefolositor, superfluu, de prisos, fără rost
- lucrativ - rentabil, bănos, profitabil, avantajos
- necesar - trebuincios, indispensabil, folositor, util, neapărat
- nefolositor - inutil, inutilizabil, de prisos
- bănos - profitabil, avantajos, rentabil
- benefic - binefăcător, prielnic, binevenit, avantajos, pozitiv
- practic - folositor, util, eficace, pragmatic, realist, economic
- pozitiv - avantajos, adecvat, practic, valoros, pragmatic, eficace
- practicabil - aplicabil, util, posibil, accesibil, utilizabil
- pragmatic - practic, utilitarist, realist
- schilod - infirm, mutilat, schilodit, estropiat
Dex folositor
- folositor, ~oare 1 Care aduce folos (1) util. 2 Profitabil. 3 (; ; cu referire mai ales la instanța divină) Protector.
- FOLOSITÓR, -OÁRE, folositori, -oare, Care aduce folos, care este de folos, care servește unui scop (bun); util. – Folosi + -tor.
- FOLOSITÓR, -OÁRE, folositori, -oare, Care aduce folos, care este de folos, care servește în vederea unui scop (bun); util. Lucrare folositoare. Substanță folositoare. ▭ Dacă ce-am găsit în laborator e just, atunci trebuie să fie și folositor. BARANGA, I. 195. ◊ (Adverbial) Dar parcă tot mai folositor ar fi pentru țară, dacă moșiile ar ajunge în mîinile țăranilor. REBREANU, R. I 88.
- FOLOSITÓR ~oáre (~óri, ~oáre) Care folosește (la ceva); care este de folos; util. /a folosi + suf. ~tor
- folositor a. care folosește la ceva.
- folositór, -oáre adj. Util, profitabil, avantajos. Adv. Cu folos: a cheltui folositor. Vechĭ. S. m. Feritor, protector.
- feritor, ~oare 1-2 , (Persoană) care respectă legea, tradițiile 3-4 , (Persoană) care se conformează unui ordin. 5 Păzitor. 6 Ocrotitor. 7 Loc unde se adăpostesc minerii în timpul exploziilor.
- feritór, -oáre s. Vechĭ. Protector. – Și folositor.
- FOLOSITÓR adj. 1. v. util. 2. v. binevenit. 3. eficace, eficient, operativ, practic, productiv, util, (rar) operant, (înv.) putincios. (O metodă ~oare.) 4. v. judicios.
Antonime folositor
- Folositor ≠ dăunător, inutil.