Dicționar de sinonime

Sinonime fuduli

Cuvântul „fuduli” are următoarele sinonime:

fuduli ( verb )
  • a se făli
  • a se mândri
  • a se împăuna
  • a se îngâmfa
  • a se lăuda
  • a fi trufaș
Alte sinonime:
  • mândri
  • îngâmfa
  • a se grozăvi
  • a se infatua
  • a se înfumura
  • a se semeți
  • a se trufi
  • a se mări
  • a se păuni
  • a se bârzoia
  • a se făloși
  • a se marghioli
  • a se sfătoși
  • a se furlandisi
  • a se marțafoi
  • a se născocorî
  • a se înălța
  • a se preaînălța
  • a se preamări
  • a se prearădica
  • a se ridica
  • a se înfoia
  • a se umfla
  • a se șucări
  • a se umfla în pene
  • a fi cu nasul sus
  • a fi cu nasul în vânt


Sinonime Apropiate

  • mândri - a se făli, a se lăuda, a se fuduli, a se împăuna, a se îngâmfa
  • făli - a se mândri, a se lăuda, a se îngâmfa
  • lăuda - a omagia, a cinsti, a elogia, a glorifica, a slăvi, a se făli, a se mândri, a se fuduli, a se grozăvi
  • fală - trufie, îngâmfare, orgoliu, vanitate, aroganță, fudulie, semeție, mândrie, strălucire
  • împăuna - a se fuduli, a se îngâmfa
  • lăudăroșenie - fală, orgoliu, mândrie, înfumurare, fălire, aroganță
  • trufaș - fudul, îngâmfat, înfumurat, infatuat, arogant, semeț, mândru
  • trufie - aroganță, înfumurare, mândrie, îngâmfare, infatuare, semeție
  • vanitos - orgolios, arogant, îngâmfat, încrezut, ambițios, plin de sine, trufaș, măreț
  • fudul - îngâmfat, arogant, trufaș, încrezut
  • grozăvi - a se făli, a se îngâmfa
  • infatuat - îngâmfat, înfumurat, trufaș, orgolios, arogant, vanitos
  • lăudăros - fanfaron, îngâmfat, înfumurat
  • mândru - îngâmfat, fudul, trufaș, grandoman, înfumurat, orgolios, semeț, vanitos, chipeș
  • mândrie - trufie, orgoliu, îngâmfare, fală, aroganță, semeție, ifos, frumusețe, strălucire

Dex fuduli

  • fuduli 1 A deveni fudul. (1). 2 (Urmat de determinări introduse prin „cu”) A se lăuda (peste măsură) cu cineva sau ceva a se făli, a se împăuna, a se furlandisi.
  • FUDULÍ, fudulesc, IV. A se făli, a se mândri; a se furlandisi, a se împăuna. ♦ A deveni fudul, îngâmfat. – Din fudul.
  • FUDULÍ, fudulesc, IV. A se făli, a se mîndri; a se împăuna. Văru-mieu, fudulindu-se cu ciubotele cele nouă, juca numai lîngă fata vornicului. CREANGĂ, A. 105. Aici nu e-n București, Cu cai să te fudulești. TEODORESCU, P. P. 507. ♦ A deveni fudul, a se socoti prea sus ca să mai aibă de-a face cu alții, a se îngîmfa. Nu vrei nici să vorbești cu mine? Te-ai prea fudulit! SBIERA, P. 3. Nu că adică m-am fudulit dintr-aceasta... ALECSANDRI, T. I 180.
  • A SE FUDULÍ mă ~ésc intranz. 1) A deveni fudul. 2) A se ține mândru; a-și da aere; a se făli; a se mândri. /Din fudul
  • fudulì v. a se făli, a face paradă cu ceva.
  • fudul, ~ă 1 Îngâmfat. 2 Mândru (de înfățișarea și de hainele sale). 3 (: : ) A fi ~ de-o ureche A fi surd. 4 (; ; ) A fi ~ la coate A fi rupt în coate.
  • FUDÚL, -Ă, fuduli, -e, Îngâmfat, mândru, încrezut, arogant. ◊ (Glumeț) Fudul de-o ureche = surd. – Din fodul.


Sinonimul cuvântului fuduli

Sinonimul cuvântului fuduli


Testează-te!