Dicționar de sinonime
Sinonime funcționare
Cuvântul „funcționare” are următoarele sinonime:
funcționare ( substantiv )
- mers
Sinonime Apropiate
- progres - propășire, dezvoltare, înaintare, creștere, mers-înainte
- umblet - mers, umblătură, alergătură
- intervenție - imixtiune, amestec, participare, demers, operație, acțiune
- itinerar - rută, traseu, drum, cale, mers, parcurs
- înaintare - avansare, progres, evoluție, propășire, mers-înainte, ridicare, promovare, înălțare, ascensiune
- marș - mers, deplasare, drum, parcurs, itinerar, afară!, ieși!, pleacă!, du-te!
- marșrut - rută, mers (programat)
- călcătură - mers, umblet, pas, pășit
- evoluție - dezvoltare, desfășurare, devenire, progres, înaintare, deplasare, mers, mișcare, transformare
- mers - mișcare, deplasare, umblet, înaintare, desfășurare, dezvoltare, evoluție, progres, curs
- mișcare - deplasare, plecare, mers, umblet, agitație, circulație, animație, forfotă, vânzoleală
- creștere - dezvoltare, sporire, mărire, înălțare, înmulțire, extindere, augumentare, educare, cultivare
- defect - lipsă, scădere, deficiență, imperfecțiune, cusur, meteahnă, hibă, neajuns, beteșug
- curs - curent, flux, curgere, albie, matcă, vad, vale, răstimp, interval
Dex funcționare
- funcționare 1 Îndeplinire a unui rol. 2 Bun mers al unui sistem, al unui aparat, al unui mecanism 3 Mod de acțiune al unui sistem, al unui aparat, al unui dispozitiv
- FUNCȚIONÁRE, funcționări, Acțiunea de a funcționa și rezultatul ei. – funcționa.
- FUNCȚIONÁRE Acțiunea de a funcționa și rezultatul ei. Buna funcționare a unui aparat. ▭ Sfaturile populare și-au dovedit în cei cîțiva ani de funcționare superioritatea asupra vechilor organe administrative locale. SCÎNTEIA, 1953, 2784. – Pronunțat: -ți-o-.
- FUNCȚIONÁRE Acțiunea de a funcționa și rezultatul ei. .
- funcționare f. acțiunea unei mașini în mișcare.
- funcționa 1 A-și îndeplini rolul a acționa. 2 ( aparate, mecanisme ) A se afla în stare de funcționare (2) a merge. 3 ( aparate, mecanisme ) A îndeplini condițiile pentru a fi folosit.
- funcționar, ~ă Persoană care îndeplinește o muncă cu caracter administrativ slujbaș, birocrat, amploiat, brăslaș.
- FUNCȚIONÁ, funcționez, I. A-și îndeplini funcția, rolul. ♦ A fi în funcție, a se afla în stare de funcționare. – Din fonctionner (după funcție).
- FUNCȚIONÁR, -Ă, funcționari, -e, și Persoană care ocupă o funcție publică; persoană care îndeplinește o muncă cu caracter administrativ. – Din fonctionnaire (după funcție).
- FUNCȚIONÁR, -Ă, funcționari, -e, și Persoană care îndeplinește o muncă cu caracter administrativ. – Din fonctionnare (după funcție).