Dicționar de sinonime
Sinonime gângav
Cuvântul „gângav” are următoarele sinonime:
gângav ( adjectiv )
- bâlbâit
- gângăvit
Alte sinonime:
- gângâit
- balamut
- pâtcav
- șișcav
- șișcăvit
- tântav
gângav ( substantiv )
- bâlbâit
Sinonime Apropiate
- fonf - gângav, fornăit, bolborosit
- bâlbâi - a bolborosi, a gângavi
- dezarticulat - dislocat, luxat, dezechilibrat, țeapăn, neclar, bâlbâit, confuz
Dex gângav
- gângav, ~ă 1-2 a, (Persoană) bâlbâită și cu vorbire greoaie, nedeslușită gângăvit2 (1-2).
- GẤNGAV, -Ă, gângavi, -e, , și (Persoană) care vorbește greu, nedeslușit și împiedicat, repetând silabele; gângăvit, bâlbâit. – Din gongnavŭ.
- GÂNGAV ~ă (~i, ~e) și substantival Care vorbește greu, îngăimând și repetând silabele. /<sl. gongnavu
- gângav a. și m. care vorbește îngăimat, mai ales pe nas: preoți bătrâni ca iarna cu gângavele glasuri EM. .
- GÎ́NGAV, -Ă, gîngavi, -e, (Despre oameni) Gare vorbește greu și împiedicat, repetînd silabele. bîlbîit, peltic. Bedros făcea cît mai mare economie de vorbe, ca să nu se vadă că e gîngav. DUMITRIU, N. 259. Se aude și studentul gîngav, recitînd paragrafe. C. PETRESCU, C. V. 216. ◊ (Adverbial) Vorbește gîngav Miliarezi. STANCU, D. 33. ◊ (Despre vorbă, glas) O legăna c-un glas gîngav de tulburare. SADOVEANU, O. VII 47. Preoți bătrîni ca iarna cu gîngavele glasuri, O duc cîntînd prin tainiți și pe sub negre bolți. EMINESCU, O. I 92.
- gî́ngav (est) și gîngáv (vest), -ă adj. (vsl. gongnavŭ, bîzîitor, murmurător; bg. gygniv, fornăit. V. gînganie, gîgîĭ). Gîgîit care nu poate vorbi bine și tot scoate sunetu g. V. bîlbîit, fornăit.
- GÂNGAV adj., s. v. bâlbâit.
- GÎNGAV , bîlbîit, gîngăvit, gîngîit, balamut, (prin ) pîtcav, () șișcav, (prin ) șișcăvit, (prin ) tîntav. (Un om ~.)