Dicționar de sinonime

Sinonime geniu

Cuvântul „geniu” are următoarele sinonime:

geniu ( substantiv )
  • dar excepțional
  • talent imens
Alte sinonime:
  • spirit creator
  • talent deosebit
  • înzestrare


Sinonime Apropiate

  • special - deosebit, aparte, distinct, excepțional, singular, unic
  • splendid - minunat, admirabil, măreț, superb, magnific, strălucit, uimitor, excepțional, grandios
  • formidabil - extraordinar, uimitor, grozav, teribil, colosal, fantastic, gigantic, excepțional
  • incomparabil - extraordinar, unic, nepereche, excepțional, fără asemănare
  • negrăit - nespus, nerostit, inexprimabil, indicibil, grozav, extraordinar, formidabil, excepțional, deosebit
  • neobișnuit - deosebit, excepțional, anormal, nefiresc, insolit, bizar, năstrușnic, singular, excentric
  • nepereche - impar, fără soț, unic, excepțional, fără egal
  • ales - deosebit, distins, superior, eminent, remarcabil, fin, delicat, ilustru, excepțional
  • epocal - colosal, excepțional, covârșitor, memorabil
  • excelent - admirabil, minunat, încântător, excepțional, eminent, superb, deosebit, remarcabil, extraordinar
  • extraordinar - excepțional, fantastic, fabulos, nemaipomenit, grozav, formidabil, gigantic, miraculos, nespus
  • emerit - distins, ales, prestigios, excepțional, valoros, experimentat, versat, priceput
  • genial - supradotat, excepțional, supra-inteligent
  • minunat - încântător, splendid, magnific, admirabil, fermecător, feeric, excepțional, uimitor, superb
  • perfect - desăvârșit, impecabil, ireproșabil, ideal, excepțional, minunat, splendid, superb, magistral

Dex geniu

  • geniu 1 Ființă supranaturală. 2 Spirit protector. 3 Duh bun sau rău. 4 Dispoziție naturală proprie unui popor sau unui individ de a se dezvolta într-o direcție creatoare fire. 5 Cea mai înaltă treaptă de înzestrare spirituală a omului, caracterizată printr-o activitate creatoare ale cărei rezultate au o mare înzestrare. 6 De ~ Genial (1). 7 Armă militară care cuprinde trupe specializate pentru executarea lucrărilor de fortificații, de drumuri, de poduri
  • GÉNIU, genii, I. 1. Cea mai înaltă treaptă de înzestrare spirituală a omului, caracterizată printr-o activitate creatoare ale cărei rezultate au o mare însemnătate; persoană care are o asemenea înzestrare. ◊ De geniu = genial. 2. Fire, natură, caracter specific. II. (; azi în stilul poetic) Spirit protector; duh (bun sau rău). III. Armă militară care cuprinde trupe specializate pentru executarea lucrărilor de fortificații, de drumuri, de poduri etc. – Din genius, génie.


Antonime geniu

  • Geniu ≠ mediocritate, imbecil, nebunie


Sinonimul cuvântului geniu

Sinonimul cuvântului geniu


Testează-te!