Dicționar de sinonime
Sinonime geniu
Cuvântul „geniu” are următoarele sinonime:
geniu ( substantiv )
- dar excepțional
- talent imens
Alte sinonime:
- spirit creator
- talent deosebit
- înzestrare
Sinonime Apropiate
- special - deosebit, aparte, distinct, excepțional, singular, unic
- splendid - minunat, admirabil, măreț, superb, magnific, strălucit, uimitor, excepțional, grandios
- formidabil - extraordinar, uimitor, grozav, teribil, colosal, fantastic, gigantic, excepțional
- incomparabil - extraordinar, unic, nepereche, excepțional, fără asemănare
- negrăit - nespus, nerostit, inexprimabil, indicibil, grozav, extraordinar, formidabil, excepțional, deosebit
- neobișnuit - deosebit, excepțional, anormal, nefiresc, insolit, bizar, năstrușnic, singular, excentric
- nepereche - impar, fără soț, unic, excepțional, fără egal
- ales - deosebit, distins, superior, eminent, remarcabil, fin, delicat, ilustru, excepțional
- epocal - colosal, excepțional, covârșitor, memorabil
- excelent - admirabil, minunat, încântător, excepțional, eminent, superb, deosebit, remarcabil, extraordinar
- extraordinar - excepțional, fantastic, fabulos, nemaipomenit, grozav, formidabil, gigantic, miraculos, nespus
- emerit - distins, ales, prestigios, excepțional, valoros, experimentat, versat, priceput
- genial - supradotat, excepțional, supra-inteligent
- minunat - încântător, splendid, magnific, admirabil, fermecător, feeric, excepțional, uimitor, superb
- perfect - desăvârșit, impecabil, ireproșabil, ideal, excepțional, minunat, splendid, superb, magistral
Dex geniu
- geniu 1 Ființă supranaturală. 2 Spirit protector. 3 Duh bun sau rău. 4 Dispoziție naturală proprie unui popor sau unui individ de a se dezvolta într-o direcție creatoare fire. 5 Cea mai înaltă treaptă de înzestrare spirituală a omului, caracterizată printr-o activitate creatoare ale cărei rezultate au o mare înzestrare. 6 De ~ Genial (1). 7 Armă militară care cuprinde trupe specializate pentru executarea lucrărilor de fortificații, de drumuri, de poduri
- GÉNIU, genii, I. 1. Cea mai înaltă treaptă de înzestrare spirituală a omului, caracterizată printr-o activitate creatoare ale cărei rezultate au o mare însemnătate; persoană care are o asemenea înzestrare. ◊ De geniu = genial. 2. Fire, natură, caracter specific. II. (; azi în stilul poetic) Spirit protector; duh (bun sau rău). III. Armă militară care cuprinde trupe specializate pentru executarea lucrărilor de fortificații, de drumuri, de poduri etc. – Din genius, génie.
Antonime geniu
- Geniu ≠ mediocritate, imbecil, nebunie