Dicționar de sinonime
Sinonime ghicitor
Cuvântul „ghicitor” are următoarele sinonime:
ghicitor ( substantiv )
- prezicător
- oracol
- astrolog
- proroc
Alte sinonime:
- provideț
Sinonime Apropiate
- prezicător - ghicitor, prevestitor, profet, proroc
- prevești - a prezice, a anunța, a pronostica, a proroci, a înștiința, a vesti, a anticipa
- prezice - a proroci, a profeți, a prevesti, a ghici, a profetiza, a pronostica
- prezicere - prevestire, previziune, oracol, profeție, vestire
- vizionar - prezicător, profet, prevăzător, profetic, prevestitor
- zodier - astrolog, solomonar
- mag - astrolog, vrăjitor, magician
- ghici - a intui, a întrevedea, a prevedea, a sesiza, a întrezări, a bănui, a afla, a descoperi, a înțelege
Dex ghicitor
- ghicitor, ~oare 1 (În superstiții) Persoană care ghicește (2) ghicitoreasă. 2 Specie a literaturii populare, de obicei în versuri, în care se prezintă metaforic un obiect, o ființă sau un fenomen, cerându-se identificarea acestora ghicitură. 3 Brândușă de toamnă (Colchicum autumnale). 4 Măseaua-ciutei (Erythronium dens-canis).
- GHICITÓR, -OÁRE, ghicitori, -oare, , 1. și Persoană care se îndeletnicește cu prezicerea viitorului. 2. Specie a literaturii populare, de obicei în versuri, în care se prezintă sub formă metaforică un obiect, o ființă sau un fenomen, cerându-se identificarea acestora prin asocieri logice; cimilitură. – Ghici + -tor.
- GHICITÓR, -OÁRE, ghicitori, -oare, 1. și Persoană care se îndeletnicește cu prezicerea viitorului. 2. Specie a literaturii populare, de obicei în versuri, în care se prezintă sub formă metaforică un obiect, o ființă sau un fenomen, cerându-se identificarea acestora prin asocieri logice; cimilitură. – Ghici + -tor.
- GHICITÓR, -OÁRE, ghicitori, -oare, și Persoană care exploatează credulitatea oamenilor, pretinzînd că știe să prezică viitorul. Ceea ce-mi spui, puica mamii, eram să ți-o spui eu mai înainte; căci nu de surda sînt ghicitoare. ISPIRESCU, L. 54.
- GHICITÓR ~oáre (~óri, ~oáre) m. și f. Persoană care ghicește; om care practică ghicitul. /a ghici + suf. ~tor
- ghicitor m. cel ce pretinde a ghici.
- ghicitór, -oáre adj. și s. Vest. Care ghicește (de obiceĭ, Țigancele-s ghicitoare). – În est gî-.