Dicționar de sinonime
Sinonime gogoman
Cuvântul „gogoman” are următoarele sinonime:
gogoman ( substantiv )
- nătăfleț
- prostănac
- neghiob
Alte sinonime:
- bleg
- nătărău
- nătâng
- nerod
- netot
- prost
- stupid
- tont
- tontălău
- fraier
- găgăuță
- guguman
gogoman ( adjectiv )
- bleg
- nătăfleț
- nătărău
- nătâng
- neghiob
- nerod
- netot
- prost
- prostănac
- stupid
- tont
- tontălău
Sinonime Apropiate
- zevzec - nătărău, prostănac, nerod, neghiob, aiurit, năuc
- nerod - prost, neghiob, prostănac, nătâng, imbecil
- găgăuță - prostănac, bleg, fleț, neghiob, gogoman
- imbecil - neghiob, prost, nerod, netot, cretin, tâmpit, idiot
- mutălău - prostănac, netot, nătâng
- neghiob - nerod, netot, prost, redus
- stupid - prost, nătâng, mărginit, tâmpit, ilogic, absurd
- fleț - bleg, prostănac
- gogomănie - neghiobie, prostie
- măgar - asin, nătărău, prost, nerod, îndărătnic, recalcitrant, obraznic, insolent, impertinent
- neghiobie - nerozie, tâmpenie, stupiditate, stângăcie, nepricepere, neîndurare, prostie
- nerozie - prostie, neghiobie, inepție, nătângie, imbecilitate, boroboață, poznă, năzbâtie, nebunie
- agramat - incult, prost, stupid, neinstruit, prostănac
- căscat - deschis, holbat, zgâit, zăpăcit, gură-cască, uituc, neatent, nătăfleț, prostănac
- dobitocie - prostie, stupiditate, gogomănie
Dex gogoman
- gogoman, ~ă 1-2 , (Om) prost. 3 (Pop; ) A fi Ștefan ~ A fi prost.
- GOGOMÁN, -Ă, gogomani, -e, , ( și ) (Om) prostănac, nătărău. – gog.
- GOGOMÁN, gogomani, Prostănac, nătăfleț, nătărău. Mă întrebă Grigoriță după ce intrarăm în odaie, în ce limbă vorbeai tu cu Vavila, de nu v-am înțeles de loc? – Într-o limbă pe care niciodată n-o înțelege un mare gogoman ca tine. HOGAȘ, DR. 270. Fraților, zise el, socotința mea este să închipuim niște întrebări atît de grele, încît să nu le poată tălmăci, ca să-i dovedim că e numai un gogoman pedant. NEGRUZZI, S. I 12. ◊ (Adjectival) Silvan Este cel mai plin de fumuri, mai nerod, mai gogoman. NEGRUZZI, S. II 306. – Variantă: gugumán (PANN, P. V. III 127)
- GOGOMÁN ~i m. fam. depr. Persoană care vădește lipsă de caracter și de inteligență; prostănac; bleg. /Din reg. gog + oman
- gogoman a. și m. mare prost. .
- gogomán, -că s. (d. gog și man ca în hoțoman). Gogleț, mare prost. – În Munt. gugu-.
- guguman, ~ă , gogoman
- GUGUMÁN, -Ă , gogoman.
- GUGUMÁN gogoman.
- gugumán, -ăníe, V. gogom-.