Dicționar de sinonime

Sinonime hărnicie

Cuvântul „hărnicie” are următoarele sinonime:

hărnicie ( substantiv )

Alte sinonime:

Sinonime Apropiate

zel - râvnă, ardoare, hărnicie, stăruință, sârguință, strădanie, silință
diligență - poștalion, sârguință, osteneală, hărnicie, zel
bunăvoință - amabilitate, noblețe, generozitate, silință, râvnă, zel
competență - autoritate, calitate, drept, cădere, destoinicie, capacitate, vrednicie, pricepere
stăruință - insistență, perseverență, persistență, tenacitate, neclintire, fermitate, statornicie, străduință, silință
strădanie - efort, străduință, sforțare, silință, zbatere, trudă, osteneală, travaliu
vârtute - însușire, calitate, proprietate, putere, tărie, vigoare, curaj, bărbăție, vrednicie
filotimie - dărnicie, generozitate, mărinimie, culanță, râvnă, ambiție
încercare - verificare, probă, experimentare, tentativă, efort, strădanie, silință, sforțare, greutate
lăcomie - aviditate, voracitate, cupiditate, nesaț, râvnă, poftă, jind, jinduire
ambiție - orgoliu, înfumurare, mândrie, aspirație, pretenție, râvnă, dorință, veleitate
aplicație - aplicare, practică, utilizare, aptitudine, chemare, predilecție, atracție, înclinare, râvnă
aspirație - râvnă, dor, ideal, dorință, năzuință, tendință, vis
demnitate - onoare, autoritate, ținută, vrednicie, rang, ierarhie, treaptă, dregătorie
dorință - poftă, râvnă, doleanță, năzuință, deziderat, aspirație, iubire, imbold, pasiune

hărnicie 1 Vrednicie. 2 Sărguință. 3 Spor la lucru. 4 Zel. 5 Pricepere.
HĂRNICÍE Zel în muncă, spor la lucru; sârguință, vrednicie; destoinicie. – Harnic + -ie.
HĂRNICÍE 1. Zel în muncă, sîrguință. Se punea din nou pe drum, mai cu hărnicie. ISPIRESCU, L. 214. Plugarul cu hărnicie s-apucase de arat. NEGRUZZI, S. I 115. 2. Vrednicie, destoinicie. Înainte, tot ce vezi era boieresc. Acum, fiecare ia parte din mană după hărnicia lui. CAMILAR, N. I 394. ◊ (Concretizat, urmat de determinări introduse prin «de») Ce hărnicie de om, ce cruce de voinic, tot satul nu-i ținea piept. DELAVRANCEA, S. 18.
HĂRNICÍE f. Efort fizic sau intelectual susținut în realizarea unui lucru; manifestare de om harnic. /harnic + suf. ~ie
hărnicie f. calitatea celui harnic.
hărnicíe f. (d. harnic). Vrednicie (Vechĭ). Activitate, silință: elev de o hărnicie rară.
HĂRNICÍE s. v. capacitate, competență, destoinicie, pregătire, pricepere, seriozitate, valoare, vrednicie.
HĂRNICÍE s. râvnă, silință, sârguință, strădanie, străduință, vrednicie, zel, (pop.) sârg, (înv.) activitate, diligență. (E de admirat ~ lui.)
hărnicie CAPACITATE. COMPETENȚĂ. DESTOINICIE. PREGĂTIRE. PRICEPERE. SERIOZITATE. VALOARE. VREDNICIE.
HĂRNICIE rîvnă, silință, sîrguință, strădanie, străduință, vrednicie, zel, sîrg, activitate, diligență. (E de admirat ~ lui.)

Sinonimul cuvântului hărnicie