Dicționar de sinonime
Sinonime hoinar
Cuvântul „hoinar” are următoarele sinonime:
hoinar ( adjectiv )
- vagabond
- haimana
- plimbăreț
- rătăcitor
- pribeag
- pierde-vară
Alte sinonime:
- stranic
- nestatornic
- sprințar
- spulberatic
- derbedeu
- gură-cască
- târâie-brâu
- fără căpătâi
- drumeț
Sinonime Apropiate
- vagabond - hoinar, rătăcitor, nestatornic, derbedeu, haimana
- haimana - derbedeu, vagabond, pușlama, lichea, golan, haidău, pierde-vară, fluieră-vânt
- rătăcit - răzleț, hoinar, tulburat, întunecat, vagabond
- vagabonda - a hoinări, a umbla de colo-colo, a rătăci
- golan - derbedeu, haimana, huligan, vagabond, teleleu, coate-goale
- hoinări - a vagabonda, a rătăci, a colinda
- cutreiera - a colinda, a umbla, a străbate, a parcurge, a merge, a peregrina, a hoinări, a vagabonda
- peregrina - a cutreiera, a colinda, a călători, a umbla, a hoinări
- răzleț - rătăcit, disparat, izolat, pribeag, dispersat, solitar
- trândav - leneș, inactiv, pierde-vară, farniente, trântor, târâie-brâu
- trântor - leneș, trândav, pierde-vară, puturos
- haidamac - haimana, derbedeu
- haidău - haimana, bătăuș
- haihui - razna, hoinar
- migrator - călător, pribeag, nomad
Dex hoinar
- hoinar, ~ă , 1 Copil jucăuș. 2 Jucător de oină. 3-4 (Persoană) care umblă mult și fără țintă.
- HOINÁR, -Ă, hoinari, -e, , și (Persoană) care umblă mult și fără țintă, fără căpătâi. – Hoină (= oină) + -ar.
- HOINÁR, -Ă, hoinari, -e, Care bate drumurile, care umblă fără țintă; vagabond. Vino în strada cu tei ruginii, Pasul hoinar să ne poarte. FRUNZĂ, Z. 71. Adulmecă marea un cîine hoinar. LESNEA, I. 85. Nu știu cum s-a întîmplat de a rămas pictura cu totul înlăturată din cărarea mult cotitei mele colinde de vînător hoinar. ODOBESCU, S. III 113.
- HOINÁR ~ă (~i, ~e) și substantival (despre ființe) Care umblă mult și fără rost; vagabond. Un câine ~. /oină + suf. ~ar
- hoinar m. vagabond.
- hoĭnár m. (d. hoĭnă). Vagabond, haĭmana: a umbla hoĭna. – Fem. -áră, -ăríță și -ăreásă.
- oinar hoinar
- HOINÁR adj., s. 1. adj., s. pribeag, rătăcitor, vagabond, (înv.) stranic. (Un om ~.) 2. adj. nestatornic, sprințar, (pop.) spulberatic. (Gânduri ~.)
- HOINAR , 1. , pribeag, rătăcitor, vagabond, stranic. (Un om ~.) 2. nestatornic, sprințar, spulberatic. (Gînduri ~.)
Sinonimul cuvântului hoinar