Dicționar de sinonime
Sinonime holtei
Cuvântul „holtei” are următoarele sinonime:
holtei ( substantiv )
- burlac
- celibatar
Alte sinonime:
- cavaler
- flăcău
- necăsătorit
- becher
- frășcău
- prașcău
holtei ( adjectiv )
- celibatar
holtei ( verb )
- burlăci
- a burlăci
Sinonime Apropiate
- necăsătorit - burlac, celibatar, cavaler, holtei, flăcău, becher
- becher - burlac, neînsurat, holtei, celibatar
- celibatar - necăsătorit, holtei, burlac, cavaler, june, becher
- flăcău - fecior, june, tânăr, băiat, băietan, fiu, băiețandru, burlac, celibatar
- burlac - celibatar, neînsurat, flăcău, becher, cavaler
- fecior - fiu, copil, băiat, adolescent, odraslă, odor, flăcău, holtei, june
- cavaler - nobil, aristocrat, călăreț, călăraș, cavalerist, ostaș, luptător, călăreț, holtei
Dex holtei
- holtei1 1 Bărbat tânăr neînsurat frașcău, holter, junișan becher1 burlac1 (1), celibatar. 2 ~ tomnatec Bărbat vârstnic neînsurat. 3 Fecior ~ Flăcău. 4 Borș ~ Borș fără legume. 5 ~ de câine Câine fără stăpân.
- holtei2 1 A trăi necăsătorit a holteri (1). 2 A-și petrece viața ca holteii1 (1) a holteri (2).
- HOLTÉI1, holtei, Bărbat necăsătorit; burlac, becher, celibatar. ♦ (Rar) Tânăr bun de însurat; flăcău. – Din holtjaj.
- HOLTEÍ2, holteiesc, IV. ( și ) A trăi necăsătorit; a-și petrece viața de holtei1; a burlăci. – Din holtei1.
- HOLTEÍ2, holteiesc, IV. A trăi necăsătorit; a-și petrece viața de holtei1; a burlăci. – Din holtei1.
- HOLTÉI1, holtei, Bărbat necăsătorit; burlac, celibatar, becher. Se gîndește să să însoare, că era holtei cam stătut și-acum și-avea cu ce-și ținea muierea. RETEGANUL, P. IV 29. Sînt încă tot holtei... holtei tomnatic, precum vedeți. ALECSANDRI, T. I 287. Sînt holtei și n-am gînd să mă însor. NEGRUZZI, S. I 199. ♦ Tînăr bun de însurat. Ia privește-l cum o crescut de mare! S-o făcut holtei. ALECSANDRI, T. I 42.
- HOLTEÍ2, holteiesc, IV. A trăi necăsătorit, a duce viață de holtei. Spală și naframa mea, Care-am holteit cu ea. ȘEZ. IX 59.
- HOLTÉI ~ m. Bărbat necăsătorit; burlac; celibatar. Viață de ~. /<ucr. holtjaj
- holtéĭ m., pl. tot așa (pol. hultaj, vagabond. Cp. și cu rus. holostóĭ, holteĭ). Est. Burlac, celibatar.
- holteiu m. Mold. flăcău: când eram holteiu. .