Dicționar de sinonime

Sinonime huli

Cuvântul „huli” are următoarele sinonime:

huli ( verb )
  • a ocări
  • a defăima
  • a calomnia
Alte sinonime:
  • bârfi
  • blama
  • calomnia
  • cleveti
  • defăima
  • denigra
  • discredita
  • ponegri
  • blasfema
  • a blasfema
  • a batjocori
  • a bârfi
  • a blama
  • a blasfemia
  • a cleveti
  • a da-n tărbacă
  • a denigra
  • a discredita
  • a face de ocară
  • a insulta
  • a înnegri
  • a ocărî
  • a pângări
  • a ponegri
  • a profana
  • a supune unui sacrilegiu
  • a trata cu hule
  • a vorbi de rău


Sinonime Apropiate

  • bârfi - a defăima, a ponegri, a calomnia, a cârti, a huli, a ocărî
  • defăima - a ponegri, a calomnia, a huli, a desconsidera, a bârfi, a blama, a denigra, a discredita, a ocărî
  • înnegri - a cerni, a smoli, a întuneca, a ponegri, a defăima, a huli, a denigra, a calomnia, a se bronza
  • calomnia - a defăima, a blama, a denigra, a ponegri, a bârfi, a huli, a discredita, a insulta
  • insulta - a ofensa, a jigni, a răni, a ultragia, a ocărî, a defăima
  • încondeia - a calomnia, a defăima, a bârfi, a ponegri
  • cleveti - a bârfi, a denigra, a calomnia, a defăima
  • detractor - defăimător, bârfitor, calomniator, ponegritor
  • difamant - defăimător, calomniator
  • stigmatiza - a înfiera, a dezonora, a defăima
  • sudui - a înjura, a insulta, a ocărî
  • golan - derbedeu, haimana, huligan, vagabond, teleleu, coate-goale
  • huidui - a ocări, a apostrofa, a vitupera, a insulta, a dezaproba
  • hulă - ocară, condamnare, defăimare, critică, calomnie
  • mahalagism - bârfeală, clevetire, defăimare, calomnie, mitocănie, mojicie, necuviință, vulgaritate, grosolănie

Dex huli

  • huli ( a lăuda) 1 A spune vorbe de ocară. 2 A vorbi de rău pe cineva. 3 A batjocori. 4 A înjosi pe cineva în ochii altora. 5 A calomnia. 6 A defăima. 7 A blasfemia ceva considerat sfânt. 8 A disprețui.
  • HULÍ, hulesc, IV. A spune vorbe de ocară sau de batjocură la adresa cuiva, a ocărî pe cineva; a vorbi de rău, a calomnia, a defăima. – Din huliti.
  • HULÍ, hulesc, IV. A spune vorbe de ocară sau de batjocură la adresa cuiva, a ocărî (pe cineva); a vorbi de rău, a bîrfi, a calomnia, a defăima. Îi place lui s-audă cum îl cinstesc oamenii și-i doresc zile multe... Pentru asta, ce să spun, eu nu l-oi huli. GALAN, Z. R. 284. Mișeii-au îndrăznit a mă huli. COȘBUC, P. II 284. Toată lumea mă hulește, numai puica mă iubește. TEODORESCU, P. P. 314. ◊ De te-ating, să feri în laturi, De hulesc să taci din gură; Ce mai vrei cu-a tale sfaturi, Dacă știi a lor măsură. EMINESCU, O. I 198. De vor huli, ce-ți pasă? Ești bun? Poporul știe Și cade sub disprețu-i acel ce calomnie. BOLINTINEANU, O. 135. ◊ (Rar, complementul indică un lucru) Eu știu că e vinul oprit de profet! – «Oprit e, creștine! Dar nu e mirare că eu îl iubesc, Mirare-i că unii de-ai voștri-l hulesc, Și-aceasta-i rușine!» COȘBUC, P. I 210.
  • A HULÍ ~ésc tranz. 1) (persoane) A trata cu hule (pentru a calomnia); a vorbi de rău; a ponegri; a defăima; a denigra. 2) (lucruri sau ființe considerate sfinte) A supune unui sacrilegiu; a pângări; a batjocori; a profana. /<sl. huliti


Antonime huli

  • A huli ≠ a lăuda


Sinonimul cuvântului huli

Sinonimul cuvântului huli


Testează-te!