Dicționar de sinonime
Sinonime iazmă
Cuvântul „iazmă” are următoarele sinonime:
iazmă ( substantiv )
- arătare
- nălucă
- stafie
- vedenie
- strigoi
Alte sinonime:
- apariție
- duh
- fantasmă
- fantomă
- nălucire
- năzărire
- spectru
- spirit
- umbră
- viziune
- aghiasmă
- iasmă
Sinonime Apropiate
- fantasmă - stafie, arătare, nălucă, strigoi, fantomă, vedenie, halucinație, himeră, închipuire
- spectru - nălucă, vedenie, fantomă, fantasmă, stafie, arătare
- fantomă - nălucă, închipuire, arătare, stafie, fantasmă, nălucire, vedenie
- nălucă - arătare, fantomă, vedenie, stafie, nălucire, năzărire, fantasmă, năzăreală, halucinație
- duh - arătare, fantomă, nălucă, strigoi, stafie, suflet, spirit, inteligență, minte
- umbră - obscuritate, întunecime, răcoare, fantomă, spectru, nălucă, stafie, iluzie, aparență
- vedenie - nălucă, fantomă, spectru, halucinație, închipuire, miraj
- viziune - imagine, chip, vedere, fantomă, spectru, nălucă, arătare, opinie, idee
- moroi - nălucă, strigoi
- apariție - ivire, încolțire, arătare, naștere, publicare, tipărire, fantomă, stafie
- arătare - precizare, indicație, prezentare, aspect, înfățișare, imagine, nălucă, fantomă, spectru
- prezență - existență, ființare, arătare, înfățișare
- sperietoare - momâie, arătare, măgăoaie, popândău
- vârcolac - pricolici, strigoi, fantomă, spectru
- fantasmagorie - extravaganță, aberație, absurditate, nălucire, vedenie, închipuire
Dex iazmă
- iazmă1 1 (În superstiții) Arătare stranie și monstruoasă. 2 (Pop) Vedenie. 3 Om foarte slab. 4 Femeie foarte slabă și urâtă. 5 Ființă care este schilodită de iele.
- iazmă2 izmă modificată
- iazmă3 agheasmă
- IÁZMĂ, iezme, Arătare urâtă și rea, nălucă, vedenie. ♦ Persoană slabă, cu înfățișare respingătoare. –
- IÁZMĂ, iezme, (În superstiții; adesea folosit în literatură) Arătare foarte urîtă și rea, produs al fanteziei. stafie, strigoi, nălucă. Îngrozită a scăpat cuțitul Sîngeros și a tulit-o iazma Lumii vechi, turbată de mînie. BENIUC, V. 41. Călări pe beznă, ca prin basme, Zăresc un șir grozav de iazme, Ce sînt a iadurilor oaste. MACEDONSKI, O. I 121. ◊ Iazma neîncrederii o urmărea pretutindeni. ODOBESCU, S. I 171. ♦ Persoană cu o înfățișare respingătoare (din cauza slăbiciunii, a urîțeniei etc.). Dar stăi că vine încă unul... E cel mai oribil dintre toți! E iazmă spăimîntătoare. GALACTION, O. I 244. Sta ghemuită ca o momîie în fundul patului... Și să fi dat mult să nu o vezi... o iazmă. M. I. CARAGIALE, C. 128.
- iazmă f. 1. (Banat) aghiasmă; 2. monstru: iazma ce a născut păcatul AL.; 3. nălucă, vedenie urîcioasă: a slăbit ca o iazmă; 4. fig. iazma neîncrederii o urmăria pretutindeni OD.; 5. femeie foarte slabă, numai oase și piele. .