Dicționar de sinonime
Sinonime ifose
Cuvântul „ifose” are următoarele sinonime:
ifose ( substantiv )
- pretenții
- fumuri
Alte sinonime:
- aere
Sinonime Apropiate
- fumuri - îngâmfare, aroganță, pretenții, înfumurare, aere, făloșenie
- școlăresc - simplu, modest, naiv, imatur, fără pretenții
- gărgăun - bărzăun, toane, capricii, fumuri, extravaganță
- fandoseală - sclifoseală, toane, nazuri, alintare, fițe, izmeneală, marafeturi, capricii
- gri - cenușiu, sur, fumuriu, plumburiu
- izmeneală - fandoseală, ifose, sclifoseală, capriciu
- maimuțăreală - schimonoseală, grimasă, strâmbătură, sclifoseală, imitare, fiță, moft, fason, capriciu
- marafet - dibăcie, iscusință, năzuință, capriciu, ifose
- brumăriu - fumuriu, vinețiu
- cenușiu - fumuriu, gri, plumburiu, sur, pământiu
- afectare - emfază, retorică, bombasticism, sclifoseală, fandoseală
- alintare - răsfăț, dezmierdare, mângâiere, giugiuleală, sclifoseală, fandoseală, izmeneală, afectare
- fason - formă, aspect, model, șablon, croială, calapod, tipar, izmeneală, alintare
Dex ifose
- ifos 1 Demnitate. 2 Ținută în raport cu rangul social înalt. 3 Atitudine îngâmfată. 4 Orgoliu care nu este întemeiat pe nici o calitate. 5-6 Pretenție (de rang social sau) de valoare intelectuală care nu se justifică în realitate. 7 A cânta cu ~ A cânta patetic.
- ÍFOS, ifose, Mândrie neîntemeiată; orgoliu, înfumurare. ◊ Cu ifos = emfatic, arogant, umflat. ◊ A-și da ifose = a se crede (fără temei) om important, valoros; a se îngâmfa. – Din ífos.
- ÍFOS, ifose, (La cu aceeași valoare ca la ) Ținută încrezută și înfumurată, mîndrie neîntemeiată; orgoliu, înfumurare. Ia să mai isprăviți cu ifosele astea! PAS, Z. IV. 253. Răzbătea de afară un murmur nedeslușit de glasuri; cînd și cînd careva striga intărîtat. Ifosul lui Ghiță se dezumflă deplin. SADOVEANU, M. C. 202. Da de unde dracu ai prins tu dihania asta și mi-o vîri în ogradă cu atîta ifos? HOGAȘ, M. N. 9. ◊ Cu ifos = cu foc, cu emfază, patetic. Îmi citea cu ifos biletul meu... Și-și ducea, privindu-mă cu foc, mînile la piept și le zvîrlea spre mine. SADOVEANU, O. V 654. Cîntau la psaltichie, colea, cu ifos. CREANGĂ, A. 84. ◊ A-și da ifose = a manifesta o încredere în sine exagerată, a se crede om important și a se purta ca atare; a-și da aere. Lucrul care, totuși, nu împiedica pe măruntul meu călugăr de a-și da ifose profesionale. HOGAȘ, M. N. 118.