Dicționar de sinonime
Sinonime ignifug
Cuvântul „ignifug” are următoarele sinonime:
ignifug ( adjectiv )
- neinflamabil
- rezistent (ia foc)
Alte sinonime:
- rezistent la foc
Sinonime Apropiate
- pietros - tare, dur, vârtos, rezistent
- trainic - solid, rezistent, durabil, viabil, persistent
- trăinicie - rezistență, durabilitate, soliditate
- vârtos - tare, consistent, îndesat, dens, dur, solid, viguros, voinic, rezistent
- viabil - rezistent, durabil, trainic
- zdravăn - voinic, puternic, vânjos, robust, solid, rezistent, tare, sănătos, teafăr
- fortifica - a întări, a face rezistent, a se oțeli, a se căli
- inadaptabil - rezistent, conservator, refractar, retrograd
- indestructibil - rezistent, trainic, indiscutabil
- opoziție - împotrivire, adversitate, opunere, rezistență, contrast, antiteză, antinomie
- anemic - slab, firav, slăbit, epuizat, nerezistent, slăbănog
- atacabil - vulnerabil, firav, slab, nerezistent
- călit - oțelit, întărit, rezistent, încercat, experimentat, matur
- dificultate - greutate, anevoință, inconvenient, neajuns, piedică, obstacol, rezistență, impediment
- durabil - trainic, viabil, rezistent, solid
Dex ignifug
- ignifug, ~ă 1 a ( materiale) Care nu se aprinde în contact cu o flacără. 2-3 , a (Substanță) care face neinflamabile obiectele combustibile.
- IGNIFÚG, -Ă, ignifugi, -ge, (Despre materiale) Care se aprinde și arde foarte greu sau care nu arde deloc, împiedicând propagarea focului. – Din ignifuge.
- IGNIFÚG, -Ă, ignifugi, (Și substantivat) (Material) care se aprinde și arde foarte greu sau de loc, întîrziind sau împiedicînd propagarea focului. Substanțele ignifuge se folosesc pentru a acoperi cu un înveliș protector unele obiecte inflamabile.
- IGNIFÚG, -Ă , (Substanță, material) care nu se aprinde sau care arde foarte greu. .
- IGNIFÚG, -Ă (despre materiale) care nu se aprinde, care arde greu. (< fr. ignifuge)
- IGNIFÚG ~gă (~gi, ~ge) și substantival (despre materiale, substanțe) Care este neinflamabil; care se aprinde greu. /<fr. ignifuge
- IGNI- „foc, căldură”. ◊ ignis „foc” > igni-, , , > igni-. □ ~col ( -colj), , care adoră focul; ~color ( -color), , (despre petale) de culoarea focului; ~fug ( -fug), , , (substanță) care nu se aprinde; ~gen ( -gen2), , care produce foc.