Dicționar de sinonime
Sinonime ignorant
Cuvântul „ignorant” are următoarele sinonime:
ignorant ( adjectiv )
- incult
- prost
- incapabil
Alte sinonime:
- necultivat
- neinstruit
- neînvățat
- simplu
- agramat
- ignar
- gros
- neabețedat
- incompetent
- necapabil
- nechemat
- necompetent
- neisprăvit
- nepregătit
- nepriceput
- neștiutor
- ageamiu
- necunoscător
- neinițiat
- profan
ignorant ( substantiv )
- incult
- incapabil
- necunoscător
Sinonime Apropiate
- ignar - incult, prostănac, neștiutor, ignorant
- ignoranță - incultură, prostie, neștiință, stupiditate
- incult - ignorant, neinstruit, necultivat, agramat, prost, neînvățat
- incapabil - neputincios, nepriceput, nevrednic, incompetent, prost
- incultură - ignoranță, necunoaștere
- întuneric - întunecime, noapte, beznă, obscuritate, tenebre, incultură, primitivism, ignoranță
- neisprăvit - netrebnic, incapabil, prost, tăntălău
- nepricepere - ignoranță, prostie, neghiobie
- nepriceput - neștiutor, ignorant, incapabil, incompetent, neîndemânatic, neghiob, ageamiu, neisprăvit, nelămurit
- nesocotință - nechibzuință, imprudență, ignoranță, prostie
- obscurantism - ignoranță, neștiință, incultură
- agramat - incult, prost, stupid, neinstruit, prostănac
- analfabet - incult, neinstruit, fără carte, prost
- răsfățat - alintat, răzgâiat, capricios, prost-crescut, îmbuibat, satisfăcut, arogant
- strâmt - îngust, restrâns, redus, mărginit, prost, obtuz
Dex ignorant
- ignorant, ~ă , 1-2 (Persoană) care nu are cunoștințe elementare. 3-4 (Persoană) care nu are studii. 5-6 (Om) incult. 7-8 (Persoană) care nu cunoaște ceva.
- IGNORÁNT, -Ă, ignoranți, -te, , și (Om) incult, fără cunoștințe elementare; neștiutor. – Din ignorant.
- IGNORÁNT, -Ă, ignoranți, -te, (Despre oameni) Fără învățătură, fără cunoștințe, incult. Aceste cărți încăpînd pe mîna unor șarlatani ignoranți, ai să auzi vorbindu-se că fac minuni ca sfinții. CREANGĂ, A. 142. ◊ (Substantivat) Advocatul ce l-ați avut era un ignorant. NEGRUZZI, S. I 281. Ignorantul numai crede că o cometă este accidentală. BĂLCESCU, O. II 10.
- IGNORÁNT, -Ă , și (Om) incult, neînvățat. .
- IGNORÁNT, -Ă , (om) lipsit de cunoștințe, incult. (< fr. ignorant, lat. ignorans)
- IGNORÁNT ~tă (~ți, ~te) și substantival (despre persoane) 1) Care vădește lipsă de cunoștințe sau de practică într-un anumit domeniu; incompetent, necompetent; neștiutor; ignar. 2) Care nu este cult; lipsit de instruire și de cultură elementară; incult. /<fr. ignorant
- ignorant a. și m. neștiutor (de carte).
- *ignoránt, -ă adj. (lat. ignórans, -ántis). Care ignorează, neștiutor, prost.
- ignorant ( g-n)
- IGNORÁNT adj., s. 1. v. incult. 2. v. incapabil. 3. v. necunoscător.
Antonime ignorant
- Ignorant ≠ erudit, învățat, știutor