Dicționar de sinonime

Sinonime imobil

Cuvântul „imobil” are următoarele sinonime:

imobil ( substantiv )
  • clădire
  • casă
  • locuință
  • bloc
imobil ( adjectiv )
  • nemișcat
  • neclintit
  • fix


Sinonime Apropiate

  • casap - măcelar casă1, locuință, domiciliu, cămin, adăpost, clădire, imobil, construcție, zidire
  • fix - nemișcat, neclintit, stabil, înțepenit, imobil, precis, exact
  • neclintit - nemișcat, imobil, rigid, stabil, încremenit, neschimbat, statornic, ferm, constant
  • construcție - clădire, edificiu, casă, imobil, zidire, alcătuire, structură, formație
  • clădire - construcție, edificiu, casă, imobil, local
  • țeapăn - tare, neclintit, rigid, dur, nemișcat, încremenit, inert, solid, robust
  • vatră - cămin, cuptor, sobă, casă, locuință, așezământ, țară, patrie
  • nezdruncinat - neclintit, nemișcat, statornic
  • apartament - locuință, casă, domiciliu, adăpost, lăcaș
  • bloc - stei, bolovan, imobil, construcție (cu etaje), alianță, grup, coaliție, grupare
  • cuib - culcuș, sălaș, cuibar, bârlog, adăpost, casă, cămin, locuință, matcă
  • domiciliu - locuință, casă, cămin
  • percepe - a simți, a sesiza, a înțelege, a observa, a distinge, a remarca, a încasa, a strânge, a aduna (impozite)
  • pironi - a fixa, a înțepeni, a țintui, a prinde, a imobiliza, a încremeni, a aținti, a concentra (atenția)
  • sălaș - adăpost, locuință, găzduire, staul, grajd

Dex imobil

  • imobil2, ~ă 1 Neclintit. 2 Imobiliar (1).
  • imobil1 1-2 Clădire (mai mare).
  • IMÓBIL1, imobile, Clădire, casă (mare). – Din immeuble (modificat după immobilis).
  • IMOBÍL2, -Ă, imobili, -e, 1. Care stă în nemișcare; neclintit, fix. 2. Imobiliar. – Din immobile, immobilis.
  • IMÓBIL1, imobile, Clădire, casă (mai mare). – Din immeuble (modificat după immobilis).
  • IMOBÍL2, -Ă, imobili, -e, 1. Care stă în nemișcare; nemișcat, neclintit, fix. În razele poncișe scapără cristalii trandafirii ai nămeților imobili, zidiți după atîtea zile de urgie. C. PETRESCU, A. 295. Evantia, întinsă, imobilă, nu mai simțea nici o durere. BART, E. 382. 2. Care nu poate fi mișcat, nemișcător; imobiliar. Avere imobilă. – Accentuat și: (2) imóbil.
  • IMÓBIL1, imobile, Casă, clădire. În orașe se construiesc noi imobile.Carte de imobil carte (I 3).
  • IMÓBIL Casă, clădire. .
  • IMOBÍL, -Ă 1. Nemișcat, neclintit, fix. 2. Care nu se poate mișca, transporta. .
  • IMÓBIL1 casă, clădire. (< lat. immobilis, fr. immeuble)


Sinonimul cuvântului imobil

Sinonimul cuvântului imobil


Testează-te!