Dicționar de sinonime
Sinonime implacabil
Cuvântul „implacabil” are următoarele sinonime:
implacabil ( adjectiv )
- neîmblânzit
- crud
- neiertător
- nepotolit
- neîndurat
Alte sinonime:
- hain
- necruțător
- neînduplecat
- neîndurător
- nemilos
- nemilostiv
- inexorabil
- nemiluit
- nemilostivitor
- nemilostivnic
- vitreg
- barbar
- draconian
- dur
- fatal
- feroce
- ineluctabil
- inevitabil
- inflexibil
- insensibil
- inuman
- riguros
- sever
- teribil
Sinonime Apropiate
- inexorabil - neînduplecat, aspru, crud, teribil, implacabil, nemilos
- neiertător - necruțător, dârz, ferm, dur, crud
- inchizitorial - nemilos, crud, aspru, temut, neiertător
- sălbatic - nedomesticit, pădureț, neîmblânzit, crud, animalic, barbar, inuman, înfricoșător, necivilizat
- sireap - neîmblânzit, focos, sălbatic, vijelios
- feroce - crud, sălbatic, nemilos, atroce, sadic, fioros, crâncen
- fiară - sălbăticiune, lighioană, jiganie, animal, bestie, dihanie, om rău, crud, criminal
- fraged - crud, proaspăt, delicat, fin, gingaș, tânăr, plăpând
- hain - rău, afurisit, crud
- hapsân - hain, câinos, crud, odios, răutăcios, lacom, hrăpăreț, avar, zgârcit
- infernal - demonic, drăcesc, diabolic, cumplit, crud, rău, chinuitor
- inuman - neomenos, feroce, crud, barbar
- insațiabil - nesătul, lacom, mâncăcios, nepotolit
- intolerant - neiertător, intransigent, neîngăduitor, dur, sever
- intransigent - necruțător, neiertător, intolerant, neînduplecat, dur, aspru, sever, hotărât, decis
Dex implacabil
- implacabil, ~ă , 1-2 (În mod) neîmblânzit. 3-4 (În mod) neînduplecat. 5-6 (În mod) neiertător. 7-8 (În mod) neîmpăcat.
- IMPLACÁBIL, -Ă, implacabili, -e, Care nu poate fi înduplecat, atenuat, îmblânzit; neîndurător, inexorabil. – Din implacable, implacabilis.
- IMPLACÁBIL, -Ă, implacabili, -e, Care nu poate fi înduplecat, potolit, îmblînzit; neînduplecat, neîndurat. Rea, crudă și implacabilă, ea în cîteva cuvinte îi arată cît de absurd e planul lui. GHEREA, ST. CR. II 170. Întrînd în Cameră, să facem o implacabilă opozițiune la toate actele guvernului. ALECSANDRI, T. 1734. ◊ O pîrghie puternică îl mișcă, implacabilă, neinfluențată de nimic, și de fiecare dată bolovanul căzut între ele e zdrobit metodic în cîteva clipe. BOGZA, C. O. 181.
- IMPLACÁBIL, -Ă De neînduplecat, neîmblânzit; neîndurat. .
- IMPLACÁBIL, -Ă 1. de neînduplecat, neîndurător. 2. care se produce în mod fatal; inexorabil. (< fr. implacable, lat. implacabilis)
- IMPLACÁBIL ~ă (~i, ~e) Care nu poate fi convins, înduplecat; de neînduplecat; neabătut; inexorabil. /<fr. implacable, lat. implacabilis
- implacabil a. care nu poate fi potolit: ură implacabilă.
- *implacábil, -ă adj. (lat. implacabilis, d. placare, a liniști). Neînduplecat, care nu se poate potoli: Scipione Nasica era adversaru implacabil al luĭ Tiberiŭ Grahu. Adv. În mod implacabil.
- IMPLACÁBIL adj. v. crud.
Sinonimul cuvântului implacabil