Dicționar de sinonime

Sinonime impulsiv

Cuvântul „impulsiv” are următoarele sinonime:

impulsiv ( adjectiv )
  • nestăpânit
  • nervos
  • iute
  • necumpănit
  • holeric
  • bătăios
Alte sinonime:
  • violent
  • impetuos
  • agresiv
  • brutal
  • coleric
  • dur
  • belicos
  • aprig
  • furtunos
  • înflăcărat
  • înfocat
  • năvalnic
  • nedomolit
  • nepotolit
  • nestăvilit
  • sălbatic
  • tumultuos
  • vehement
  • aprins
  • viforos
  • vijelios
  • vulcanic
  • nereținut


Sinonime Apropiate

  • iute - sprinten, vioi, alert, repede, grăbit, aprig, impulsiv, nestăpânit, precipitat
  • nestăpânit - aprig, focos, nestăvilit, vijelios, impetuos, năvalnic, impulsiv, agresiv, bătăios
  • vehement - impetuos, nestăpânit, năvalnic, violent, furtunos, furios, iute, aprins, înfocat
  • violent - vehement, dezlănțuit, furtunos, nestăpânit, năvalnic, impulsiv, coleric, belicos, abuziv
  • nerăbdător - nestăpânit, agitat, impacientat, neastâmpărat, încordat, febril, surescitat, nervos
  • agresiv - provocator, belicos, violent, nestăpânit, războinic, bătăios
  • aprig - iute, focos, impetuos, pornit, nestăpânit, aspru, dârz, nemilos, înverșunat
  • bătăios - impulsiv, dinamic, răzbătător, agresiv
  • belicos - agresiv, impulsiv, violent, bătăios
  • coleric - agresiv, mânios, irascibil, aprig, nestăpânit, iute, violent
  • agitat - neliniștit, zbuciumat, tulburat, nervos, nestăpânit
  • războinic - luptător, belicos, agresiv, bătăios, certăreț
  • spirt - alcool, dinamic, agil, iute, vioi, harnic
  • sprinten - vioi, agil, iute, ager, veloce, deștept, inteligent
  • temperamental - avântat, înflăcărat, ardent, nervos

Dex impulsiv

  • impulsiv, ~ă Care este înclinat să acționeze sub influența primului impuls nestăpânit, nestăvilit, violent.
  • IMPULSÍV, -Ă, impulsivi, -e, Care este înclinat să acționeze sub influența primului impuls; violent, nestăpânit, nestăvilit. – Din impulsif.
  • IMPULSÍV, -Ă, impulsivi, -e, (Despre persoane) Care e înclinat să acționeze sub influența primului imbold, care se aprinde ușor, care izbucnește numaidecît; nestăpînit.
  • IMPULSÍV, -Ă (Despre oameni) Care se enervează ușor; violent, arțăgos, nestăpânit. .
  • IMPULSÍV, -Ă , (om) care acționează sub influența primului impuls; violent, nestăpânit, brutal. (< fr. impulsif)
  • IMPULSÍV ~ă (~i, ~e) Care este dirijat în acțiuni de primul impuls; care acționează fără control; nestăpânit; năvalnic; violent. /<fr. impulsif, lat. impulsivus
  • impulsiv a. ce dă impulsiune: forța impulsivă a prafului de pușcă. ║ m. cel ce făptuiește iute și fără a reflecta: impulsivul nu e respunzător de faptele sale.
  • *impulsív, -ă adj. (d. impulsiune; fr. -sif). Care dă impulsiune: forța impulsivă a prafuluĭ de pușcă. Fig. Care lucrează după impulsu inimiĭ și nu după rațiune: oameniĭ care să supără și țipă pentru toate nimicurile îs impulsivĭ. Subst. Impulsiviĭ îs adese-orĭ iresponsabilĭ de actele lor.
  • IMPULSÍV adj. 1. v. violent. 2. v. impetuos.


Antonime impulsiv

  • Impulsiv ≠ reținut, temperat, stăpânit


Sinonimul cuvântului impulsiv

Sinonimul cuvântului impulsiv


Testează-te!