Dicționar de sinonime
Sinonime impulsiv
Cuvântul „impulsiv” are următoarele sinonime:
impulsiv ( adjectiv )
- nestăpânit
- nervos
- iute
- necumpănit
- holeric
- bătăios
Alte sinonime:
- violent
- impetuos
- agresiv
- brutal
- coleric
- dur
- belicos
- aprig
- furtunos
- înflăcărat
- înfocat
- năvalnic
- nedomolit
- nepotolit
- nestăvilit
- sălbatic
- tumultuos
- vehement
- aprins
- viforos
- vijelios
- vulcanic
- nereținut
Sinonime Apropiate
- iute - sprinten, vioi, alert, repede, grăbit, aprig, impulsiv, nestăpânit, precipitat
- nestăpânit - aprig, focos, nestăvilit, vijelios, impetuos, năvalnic, impulsiv, agresiv, bătăios
- vehement - impetuos, nestăpânit, năvalnic, violent, furtunos, furios, iute, aprins, înfocat
- violent - vehement, dezlănțuit, furtunos, nestăpânit, năvalnic, impulsiv, coleric, belicos, abuziv
- nerăbdător - nestăpânit, agitat, impacientat, neastâmpărat, încordat, febril, surescitat, nervos
- agresiv - provocator, belicos, violent, nestăpânit, războinic, bătăios
- aprig - iute, focos, impetuos, pornit, nestăpânit, aspru, dârz, nemilos, înverșunat
- bătăios - impulsiv, dinamic, răzbătător, agresiv
- belicos - agresiv, impulsiv, violent, bătăios
- coleric - agresiv, mânios, irascibil, aprig, nestăpânit, iute, violent
- agitat - neliniștit, zbuciumat, tulburat, nervos, nestăpânit
- războinic - luptător, belicos, agresiv, bătăios, certăreț
- spirt - alcool, dinamic, agil, iute, vioi, harnic
- sprinten - vioi, agil, iute, ager, veloce, deștept, inteligent
- temperamental - avântat, înflăcărat, ardent, nervos
Dex impulsiv
- impulsiv, ~ă Care este înclinat să acționeze sub influența primului impuls nestăpânit, nestăvilit, violent.
- IMPULSÍV, -Ă, impulsivi, -e, Care este înclinat să acționeze sub influența primului impuls; violent, nestăpânit, nestăvilit. – Din impulsif.
- IMPULSÍV, -Ă, impulsivi, -e, (Despre persoane) Care e înclinat să acționeze sub influența primului imbold, care se aprinde ușor, care izbucnește numaidecît; nestăpînit.
- IMPULSÍV, -Ă (Despre oameni) Care se enervează ușor; violent, arțăgos, nestăpânit. .
- IMPULSÍV, -Ă , (om) care acționează sub influența primului impuls; violent, nestăpânit, brutal. (< fr. impulsif)
- IMPULSÍV ~ă (~i, ~e) Care este dirijat în acțiuni de primul impuls; care acționează fără control; nestăpânit; năvalnic; violent. /<fr. impulsif, lat. impulsivus
- impulsiv a. ce dă impulsiune: forța impulsivă a prafului de pușcă. ║ m. cel ce făptuiește iute și fără a reflecta: impulsivul nu e respunzător de faptele sale.
- *impulsív, -ă adj. (d. impulsiune; fr. -sif). Care dă impulsiune: forța impulsivă a prafuluĭ de pușcă. Fig. Care lucrează după impulsu inimiĭ și nu după rațiune: oameniĭ care să supără și țipă pentru toate nimicurile îs impulsivĭ. Subst. Impulsiviĭ îs adese-orĭ iresponsabilĭ de actele lor.
- IMPULSÍV adj. 1. v. violent. 2. v. impetuos.
Antonime impulsiv
- Impulsiv ≠ reținut, temperat, stăpânit