Dicționar de sinonime

Sinonime impur

Cuvântul „impur” are următoarele sinonime:

impur ( adjectiv )
  • murdar
  • necurat
  • imund
Alte sinonime:
  • spurcat
  • degradat
  • eterogen
  • amestecat
  • inferior


Sinonime Apropiate

  • imund - murdar, jegos, impur, dezgustător, degradat, ruinat, oribil
  • gunoi - murdărie, impuritate, goz, bălegar, îngrășământ, lichea, otreapă, lepădătură
  • impuritate - murdărie, gunoi, deșeu, corp străin, amestec, toxicitate
  • murdar - nespălat, jegos, soios, slinos, îngălat, josnic, mizerabil, necinstit, necurat
  • murdărie - jeg, mizerie, bălăcărie, impuritate, josnicie, abjecție, degradare, mișelie, infamie
  • puchinos - murdar, nespălat
  • râios - scabios, rapăn, jegos, murdar
  • slinos - murdar
  • spurca - a murdări, a păta, a degrada, a pângări, a profana
  • spurcat - murdar, scârbos, respingător, scârnav, trivial, vulgar, josnic, infam, odios
  • feșteli - a murdări, a mânji, a mâzgăli, a greși, a o încurca, a gafa
  • hâră - ceartă, sfadă, zâzanie, murdărie
  • infect - oribil, rău, mizerabil, viciat, stricat, alterat, murdar, josnic, ticălos
  • împuțit - alterat, stricat, descompus, infect, puturos, scârbos, oribil, murdar, nespălat
  • înroși - a se îmbujora, a se împurpura, a se aprinde (la față), a se rumeni

Dex impur

  • impur, ~ă 1 Care nu este curat murdar, necurat. 2 Corupt. 3 Amestecat cu altă substanță lipsită de valoare sau care nu este utilă. 4 (; un caiet) Maculator.
  • IMPÚR, -Ă, impuri, -e, 1. Care nu este pur; murdar. ♦ Corupt, murdar. 2. Amestecat cu altă substanță (nevaloroasă). – Din impur, impurus.
  • IMPÚR, -Ă, impuri, -e, 1. Care nu este pur; care nu e curat; murdar. 2. (, despre substanțe) Amestecat cu altă substanță.
  • IMPÚR, -Ă Care nu este pur; compus din substanțe diferite, amestecat. ♦ Murdar, corupt. .
  • IMPÚR, -Ă care nu este pur; murdar. (< fr. impur, lat. impurus)
  • IMPÚR ~ă (~i, ~e) 1) Care nu este pur; cu impurități; murdar. 2) chim. (despre substanțe) Care are în componența sa impurități. 3) fig. (despre persoane) Care este corupt; lipsit de integritate morală; nemoral; imoral. /<fr. impur, lat. impurus
  • impur a. 1. necurat; 2. mânjit prin amestec; 3. fig. vițios, corupt.
  • *impúr, -ă adj. (lat. impúrus). Care nu e pur, care e alterat, necurat: apă impură. Fig. Obiceĭurĭ impure. Adv. În mod impur.
  • impur.
  • IMPÚR adj. murdar, necurat, (pop.) spurcat. (Apă potabilă devenită ~.)


Antonime impur

  • Impur ≠ pur


Sinonimul cuvântului impur

Sinonimul cuvântului impur


Testează-te!