Dicționar de sinonime
Sinonime impuritate
Cuvântul „impuritate” are următoarele sinonime:
impuritate ( substantiv )
- murdărie, gunoi, deșeu
- corp străin, amestec, toxicitate
Alte sinonime:
- necurățenie
- bucluc
- goz
- smian
- șteah
- șterc
- ordură
- vermină
- imondice
- abjecție
- imoralitate
- impudicitate
- indecență
- indignitate
- infamie
- insalubritate
- lascivitate
- lipsă de puritate
- obscenitate
- turpitudine
- viciu
Sinonime Apropiate
- gunoi - murdărie, impuritate, goz, bălegar, îngrășământ, lichea, otreapă, lepădătură
- murdărie - jeg, mizerie, bălăcărie, impuritate, josnicie, abjecție, degradare, mișelie, infamie
- potpuriu - amestecătură, mixtură, vălmășag
- terci - amestec, mixtură, talmeș-balmeș
- învălmăși - a se amesteca
- felurit - variat, amestecat, divers
- frământa - a plămădi, a malaxa, a amesteca, a se agita, a fremăta, a se foi, a răsuci, a învârti, a freca
- freca - a masa, a frecționa, a lustrui, a șterge, a curăța, a făcălui, a amesteca, a bate, a șicana
- fuziona - a (se) contopi, a (se) uni, a se reuni, a (se) amesteca
- ghiveci - oală, glastră, vas, amestec, amestecătură, mixtură
- hâră - ceartă, sfadă, zâzanie, murdărie
- heteroclit - compozit, eterogen, amestecat
- hibrid - corcit, amestecat
- implica - a (se) angaja, a se amesteca, a participa, a se include
- interferență - întretăiere, suprapunere, întrepătrundere, amestec
Dex impuritate
- impuritate 1 Lipsă de curățenie murdărie, spurcăciune. 2-3 Stare a unui mediu (cu toxicitate ridicată sau) cu microbi 4-5 (Corp sau) substanță străină care se găsește în masa altui corp sau a unui material (și a cărei prezență determină modificarea proprietăților materialului). 6 Atitudine morală contrară purității viciu.
- IMPURITÁTE, impurități, 1. Lipsă de puritate, de curățenie. ♦ Stare a unui mediu cu toxicitate ridicată, cu microbi etc. 2. Corp sau substanță străină care se găsește în masa altui corp sau a unui material (și a cărei prezență determină modificarea proprietăților materialului). – Din impureté, impuritas, -atis.
- IMPURITÁTE, impurități, 1. Stare a ceea ce este impur; lipsă de curățenie. 2. Ceea ce face ca un corp să fie impur; corp străin care se află (amestecat) într-o substanță. Motorina și așa-i murdară... trebuie s-o filtrăm și mai bine, să oprim toate impuritățile, tot praful. MIHALE, O. 193.
- IMPURITÁTE 1. Starea a ceea ce este impur; necurățenie. 2. Ceea ce face un corp impur; corp străin existent într-o substanță. .
- IMPURITÁTE 1. (și ) lipsă de puritate; starea a ceea ce este impur. 2. corp, substanță străină care se găsește în masa unui material. (< fr. impureté, lat. impuritas)
Antonime impuritate
- Impuritate ≠ puritate