Dicționar de sinonime
Sinonime incapacitate
Cuvântul „incapacitate” are următoarele sinonime:
incapacitate ( substantiv )
- neputință
- nepricepere
- incompetență
Alte sinonime:
- inaptitudine
- slăbiciune
- impotență
- becisnicie
- netrebnicie
- nevolnicie
- nevoioșetură
- nemernicie
- necompetență
- nepregătire
Sinonime Apropiate
- incompetență - nepricepere, incapacitate, nepregătire
- impotență - neputință, incapacitate, emasculație
- inaptitudine - incapacitate, neputință
- neputință - incapacitate, paralizie, imposibilitate, slăbiciune, suferință, boală, nevolnicie
- stângăcie - neîndemânare, nepricepere
- sterilitate - incapacitate, deșert, ariditate
- imposibil - irealizabil, cu neputință, insuportabil, groaznic, nesuferit, chinuitor
- imposibilitate - neputință, paralizie, blocaj
- infirmitate - invaliditate, neputință, suferință, boală, schilodeală
- neghiobie - nerozie, tâmpenie, stupiditate, stângăcie, nepricepere, neîndurare, prostie
Dex incapacitate
- incapacitate 1 Lipsă a uneia sau a mai multor capacități. 2 Neputință de a face ceva. 3 Nepricepere. 4 Situație în care se află cineva care nu are capacitatea legală de a se bucura de anumite drepturi.
- INCAPACITÁTE Lipsă de capacitate, imposibilitate de a face ceva; nepricepere. ♦ Stare, situație a unei persoane care nu are capacitatea legală de a se bucura de anumite drepturi. – Din incapacité.
- INCAPACITÁTE Lipsă de capacitate, neputință de a face ceva; nepricepere. ♦ Stare, situație a unei persoane care nu are capacitatea legală de a se bucura de anumite drepturi. – Din incapacité.
- INCAPACITÁTE Lipsă de capacitate, neputință de a face ceva; lipsă de aptitudini, de pregătire, de îndemînare; nepricepere, nedestoinicie. Înfățișînd în roman pe unul din nobilii cei mai buni, Turgheniev pare a-și fi propus a arăta incapacitatea aristocraților ca pătură socială conducătoare. SADOVEANU, E. 239. ◊ Incapacitate de muncă = neputința de a munci (din cauza unei boli sau a unui accident). Cetățenii Republicii Populare Romîne au dreptul la asigurare materială la bătrînețe, în caz de boală sau incapacitate de muncă. CONST. R.P.R. 37. ♦ Starea unei persoane care nu are capacitatea legală de a-și asuma sau a exercita (fără încuviințare) anumite drepturi sau obligații.
- INCAPACITÁTE Lipsă de capacitate, neputința de a face ceva; nepregătire, nepricepere. ♦ Situația celui incapabil. .
Antonime incapacitate
- Incapacitate ≠ capacitate