Sinonime incompetent

Cuvântul „incompetent” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• nepriceput - neștiutor, ignorant, incapabil, incompetent, neîndemânatic, neghiob, ageamiu, neisprăvit, nelămurit
• incapabil - neputincios, nepriceput, nevrednic, incompetent, prost
• neputincios - incapabil, nepriceput, ageamiu, slab, nevolnic, neajutorat, bicisnic, nevoiaș, suferind
• nechemat - nepriceput, inapt, incapabil
• ageamiu - nepriceput, neformat, ignorant
• ignorant - incult, prost, incapabil
• impotent - neputincios, incapabil, emasculat
• inapt - nepotrivit, incapabil, neputincios
• incapacitate - neputință, nepricepere, incompetență
• naiv - credul, pueril, ingenuu, inocent, candid, neștiutor, ageamiu, prost
• neisprăvit - netrebnic, incapabil, prost, tăntălău
• nevolnic - neputincios, incapabil
• bolnav - suferind, infirm, beteag, neputincios, incapabil
• cleios - lipicios, vâscos, năclăios, argilos, clisos, lutos, nepregătit, prost, tufă
• cârpaci - peticar, pantofar (prost), târâie-brâu, ageamiu

Dex incompetent

• incompetent, ~ă 1-2 , a (Persoană) care nu este competentă. 3 a ( o instituție, un organ de stat) Care nu are puterea legală de a judeca, de a cerceta sau de a rezolva o anumită problemă.
• INCOMPETÉNT, -Ă, incompetenți, -te, Care nu este competent; care nu are dreptul de a face ceva; necompetent. ♦ (Despre un organ de stat) Care nu are competența de a judeca, cerceta sau rezolva o anumită problemă. – Din incompétent.
• INCOMPETÉNT, -Ă, incompetenți, -te, Care nu este competent; care nu are dreptul sau căderea de a face ceva; necompetent. ♦ (Despre un organ de stat) Care nu are puterea legală de a judeca, cerceta sau rezolva o anumită problemă. – Din incompétent.
• INCOMPETÉNT, -Ă, incompetenți, -te, (Despre persoane) Care nu posedă cunoștințele necesare spre a putea judeca o problemă, o situație, un fapt; care nu are dreptul sau căderea de a face ceva. ♦ (; despre persoane oficiale sau despre instanțe judecătorești) Care nu are puterea legală de a cerceta sau de a judeca ceva.
• INCOMPETÉNT, -Ă Care nu este competent. ♦ Lipsit de puterea legală de a judeca sau de a cerceta ceva. .
• INCOMPETÉNT, -Ă care nu este competent. ◊ (jur.) lipsit de competența de a judeca, a rezolva o problemă. (< fr. incompétent)
• INCOMPETÉNT ~tă (~ți, ~te) 1) Care nu este competent; fără competență; neștiutor. 2) jur. (despre organe de stat) Care nu are competența juridică de a rezolva anumite probleme. /<fr. incompétent

Antonime incompetent

• Incompetent ≠ competent

Sinonimul cuvântului incompetent

Testează-te!