Dicționar de sinonime
Sinonime indigna
Cuvântul „indigna” are următoarele sinonime:
indigna ( verb )
- a (se) revolta
- a fi nemulțumit
- a (se) înfuria
- a (se) scandaliza
Alte sinonime:
- a [se] revolta
- a [se] scandaliza
- a [se] scandalisi
- a [se] scăndăli
- a revolta
- a nemulțumi
- a supăra
Sinonime Apropiate
- răscula - a răzvrăti, a revolta, a ațâța
- răsculat - răzvrătit, revoluționar, revoltat, insurgent
- răzmeriță - răscoală, răzvrătire, revoltă, rebeliune
- răzvrăti - a răscula, a agita, a revolta
- sedițiune - răscoală, revoltă, răzvrătire
- spumega - a face clăbuci, a năduși, a fierbe, a se înfuria, a clocoti, a se dezlănțui
- zaveră - răzvrătire, răscoală, revoltă
- furios - înfuriat, furibund, turbat, violent, nestăpânit, deliu
- furtună - vijelie, vifor, frământare, zbucium, revoltă, tulburare
- inacceptabil - inadmisibil, neacceptabil, respingător, revoltător
- indispune - a supăra, a mâhni, a enerva, a irita, a plictisi, a înfuria
- insuficient - nesatisfăcător, neîndestulător, nemulțumitor, redus, sărac, prost
- irita - a indispune, a enerva, a înfuria, a supăra, a inflama
- iritație - inflamare, enervare, supărare, revoltă, reacție
- mofturos - capricios, fandosit, țâfnos, pretențios, nemulțumit, în toane
Dex indigna
- indigna 1-2 A (se) mânia din cauza unei fapte nedrepte, rușinoase a (se) întărâta, a bănui, a (se) oțărî.
- INDIGNÁ, indignez, I. și A fi cuprins sau a stârni indignare; a (se) necăji, a (se) supăra. – Din indigner, indignari.
- INDIGNÁ, indignez, I. 1. (Rar la 1 și 2) A provoca indignarea cuiva. 2. A fi cuprins de indignare. Se indigna în fața unei nedreptăți.
- INDIGNÁ I. , A stârni sau a fi cuprins de indignare. .
- INDIGNÁ tr., a stârni, a fi cuprins de indignare. (< fr. indigner, lat. indignari)
- A SE INDIGNÁ mă ~éz intranz. A manifesta indignare; a fi cuprins de revoltă; a se revolta. /<fr. síndigner, lat. indignari
- A INDIGNÁ ~éz tranz. A face să se indigneze. /<fr. síndigner, lat. indignari
- indignà v. 1. a excita indignațiune: purtarea-i m’a indignat; 2. a simți indignațiune, a se mânia foarte.
- *indignéz v. tr. (lat. in-dignari, fr. indigner). Provoc indignațiunea: vorbele luĭ aŭ indignat lumea. V. refl. Simt indignațiune: m’am indignat de purtarea luĭ.
- INDIGNÁ vb. a (se) revolta, a (se) scandaliza, (înv.) a (se) scandalisi, a (se) scăndăli. (Vestea l-a ~.)