Sinonime indiscutabil

Cuvântul „indiscutabil” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• incontestabil - sigur, cert, evident, categoric, indiscutabil
• ferm - hotărât, decis, intransigent, neclintit, neabătut, categoric, indiscutabil, cert, neîndoios
• necontestat - recunoscut, evident, sigur, cert, hotărât, neîndoielnic
• bineînțeles - desigur, neîndoielnic, cert, categoric, firește
• garantat - asigurat, sigur, neîndoielnic, precis, categoric, absolut
• peremptoriu - indiscutabil, categoric, cert
• firește - desigur, bineînțeles, precis, absolut, certamente
• indubitabil - neîndoios, sigur, cert, hotărât
• necondiționat - neprecupețit, absolut, total, neîngrădit, categoric, ferm, hotărât, net, cert
• negreșit - firește, bineînțeles, desigur, sigur, neîndoielnic, cert, neapărat, cu siguranță
• nesigur - nehotărât, dezorientat, îndoielnic, incert, problematic, ezitant, șovăitor, clătinat, riscant
• nesmintit - sigur, cert, categoric
• categoric - ferm, hotărât, decis, tranșant, răspicat, evident, izbitor, clar, indiscutabil
• desigur - da, bineînțeles, de acord, fără îndoială, firește, precis, negreșit, neîndoielnic
• absolut - complet, deplin, total, cert, sigur, neapărat, categoric, stringent

Dex indiscutabil

• indiscutabil, ~ă 1-2 a, (Într-un mod) care nu poate fi pus în discuție evident, incontestabil, neîndoielnic, sigur.
• INDISCUTÁBIL, -Ă, indiscutabili, -e, (Adesea adverbial) Care nu poate stârni obiecții; incontestabil, neîndoielnic, evident, sigur. – Din indiscutable.
• INDISCUTÁBIL, -Ă, indiscutabili, -e, Care nu poate stîrni îndoieli sau obiecții; sigur, incontestabil, neîndoielnic. Conducerea unei întreprinderi nu este de loc o problemă simplă. Directivele în sine nu sînt infailibile și deseori ceea ce apare indiscutabil... comportă mai multe riscuri. V. ROM. decembrie 1953, 289. Domnule Rogojinaru, un lucru rămîne indiscutabil. REBREANU, R. I 12. ◊ (Adverbial) duc bătălia pentru apărarea păcii și, indiscutabil, o vor cîștiga. STANCU, U.R.S.S. 159.
• INDISCUTÁBIL, -Ă (adesea ) Sigur, incontestabil, de nediscutat. .
• INDISCUTÁBIL, -Ă (și ) sigur, incontestabil. (< fr. indiscutable)
• INDISCUTÁBIL ~ă (~i, ~e) și adverbial Care nu poate fi pus în discuție; de nediscutat; evident. /<fr. indiscutable
• indiscutabil a. ce nu se poate discuta.
• *indiscutábil, -ă adj. (fr. indiscutable). Care nu poate fi discutat, sigur, cert: existența luĭ Dumnezeŭ e indiscutabilă. Adv. În mod indiscutabil.
• INDISCUTÁBIL adj., adv. 1. adj. v. categoric. 2. adj. v. clar. 3. adj. v. efectiv. 4. adj. categoric, evident, flagrant, izbitor, vădit, apodictic, (fig.) strigător. (Un adevăr ~.) 5. adv. v. desigur. 6. adv. v. sigur.

Antonime indiscutabil

• Indiscutabil ≠ discutabil

Sinonimul cuvântului indiscutabil

Testează-te!