Dicționar de sinonime

Sinonime indispensabil

Cuvântul „indispensabil” are următoarele sinonime:

indispensabil ( adjectiv )
  • neapărat
  • necesar
  • nedispensabil
  • vital
  • obligatoriu
  • necesarmente
  • izmene
  • brace
  • gaci
  • absolut necesar
  • de importanță vitală
  • de prim ordin
  • capital
  • fundamental
  • de bază
  • principal
  • de frunte
  • de căpetenie


Sinonime Apropiate

  • vital - esențial, fundamental, indispensabil
  • fundamental - esențial, principal, definitoriu, capital, decisiv
  • inevitabil - de neînlăturat, fatal, neapărat, necesarmente, sigur
  • necesar - trebuincios, indispensabil, folositor, util, neapărat
  • obligatoriu - necesar, neapărat, imperios, impus
  • capital - esențial, fundamental, decisiv, substanțial, vital, majusculă, verzală, mare, sumă
  • funciar - funduar, agricol, fundamental, principal, esențial, capital
  • important - însemnat, necesar, indispensabil, remarcabil, deosebit, marcant, ilustru, distins, arogant
  • izmene - indispensabili
  • morțiș - neapărat, negreșit, musai, obligatoriu
  • crucial - esențial, capital, decisiv, fundamental, hotărâtor, substanțial, nodal
  • determinant - decisiv, hotărâtor, categoric, esențial, important, capital, fundamental
  • elementar - simplu, primar, rudimentar, accesibil, ușor, natural, de bază, fundamental, esențial
  • indispensabili - izmene
  • major - vârstnic, matur, mare, important, principal, deosebit, esențial, fundamental, hotărâtor

Dex indispensabil

  • indispensabil, ~ă 1-2 , a (În mod) absolut necesar. 3 Izmene.
  • INDISPENSÁBIL, -Ă, indispensabili, -e, , 1. (Adesea adverbial) Care este absolut necesar, neapărat trebuincios. 2. Izmene. – Din indispensable.
  • INDISPENSÁBIL, -Ă, indispensabili, -e, Care este atît de necesar, încît nu ne putem lipsi de el, care este de neapărată trebuință. Necesari sînt toți, indispensabili nu. C. PETRESCU, C. V. 339. În lipsa materialului ce ne era indispensabil, n-am fi putut ajunge decît la o încercare informă. ODOBESCU, S. II 399. Dacă oamenii învățați sînt folositori, cei meșteri sînt indispensabili. GHICA, S. A. 115. ◊ (Adverbial) Este absolut indispetisabil să întemeiem un institut. CARAGIALE, O. II 34.
  • INDISPENSÁBIL, -Ă Neapărat trebuincios, absolut necesar. // s.m.pl. izmene. .
  • INDISPENSÁBIL, -Ă I. (și ) absolut necesar. II. izmene. (< fr. indispensable)
  • INDISPENSÁBIL ~ă (~i, ~e) Care este absolut necesar; de care nu te poți dispensa. /<fr. indispensable
  • indispensabil a. 1. de care nu s poate dispensa: datorie indispensabilă 2. absolut necesar: unealtă indispensabilă.
  • *indispensábil, -ă adj. (fr. indispensable). De care nu te poțĭ dispensa (lipsi): datorie indispensabilă. Absolut necesar: instrument indispensabil. Adv. În mod indispensabil. Eŭf. Fam. Pl. Izmene.
  • indispensabil.


Antonime indispensabil

  • Indispensabil ≠ dispensabil


Sinonimul cuvântului indispensabil

Sinonimul cuvântului indispensabil


Testează-te!