Dicționar de sinonime
Sinonime individual
Cuvântul „individual” are următoarele sinonime:
individual ( adjectiv ) 
- personal
 - singur
 - câte unul
 - particular
 - aparte
 
Alte sinonime: 
- privat
 - propriu
 - singular
 - obrăzalnic
 - particularistic
 - particularnic
 - partnic
 - personalicesc
 - personalnic
 - subiectiv
 - deosebit
 - neobișnuit
 - special
 - insolit
 - în persoană
 - în particular
 - original
 - specific
 
Sinonime Apropiate
- privat - particular, personal, individual
 - individualiza - a personaliza, a tipiza, a particulariza
 - subiectiv - personal, particular, părtinitor
 - individualitate - personalitate, persoană, caracter, specific
 - intim - privat, personal, particular, domestic, apropiat, familiar, afectuos
 - eu - personalitate, individualitate, caracter
 - singuratic - retras, solitar, izolat, singur, răzleț, ferit, dosnic, tainic
 - special - deosebit, aparte, distinct, excepțional, singular, unic
 - subiectivism - părtinire, personalizare, subiectivitate
 - tipic - specific, caracteristic, propriu, particular, distinct, reprezentativ
 - izola - a despărți, a separa, a răzleți, a se retrage, a se claustra, a se sihăstri, a se însingura
 - izolat - separat, detașat, despărțit, răzlețit, retras, singuratic, însingurat, solitar, sihăstrii
 - însingurat - singur, izolat, retras, solitar
 - alocație - fond, resurse, cotăparte
 - biografie - cronologie (personală), povestea vieții (cuiva)
 
Dex individual
- individual, ~ă 1 a ( social) Care se referă la individ (3). 2 a ( social) Specific unui individ (3) personal, propriu. 3 a ( social) Care aparține unui individ (3). 4 a Care este executat de un individ. 5 (; colectivist, colhoznic) Țăran care nu a intrat în gospodăria colectivă. 6-7 (În mod) izolat. 8-9 a Care e făcut (de sau) pentru o singură persoană. 10 Singular.
 - INDIVIDUÁL, -Ă, individuali, -e, 1. Care este propriu unui individ; personal, specific. ♦ Care privește sau aparține unui singur exemplar dintr-o categorie de lucruri sau de ființe. 2. Care este executat de individ. Muncă individuală. ♦ (Adverbial) În mod izolat, fiecare în parte, fiecare pentru sine. – Din individuel.
 
Antonime individual
- Individual ≠ general
 






