Sinonime inedit

Cuvântul „inedit” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• noutate - veste, știre, informație, originalitate, inedit, inovație
• străin - extern, dinafară, alogen, altul, venetic, necunoscut
• știre - informație, veste, noutate, comunicare, înștiințare, cunoaștere, consimțire, aprobare, permisie
• veste - știre, informație, noutate, faimă, renume, reputație
• vogă - modă, noutate, renume, faimă, prestigiu, reputație, trecere
• inovație - invenție, înnoire, prefacere, modernizare, noutate
• insesizabil - imperceptibil, invizibil, minuscul, nevăzut
• necercetat - necunoscut, neexplorat, virgin, neatins
• nepătruns - nestrăbătut, impenetrabil, dens, compact, tainic, misterios, neînțeles, obscur, necunoscut
• nestrăbătut - necălcat, nepătruns, neumblat, necunoscut
• obscur - întunecat, învăluit, neclar, nedeslușit, abscons, necunoscut, anonim, biet, mediocru
• anonim - nenumit, fără nume, neștiut, necunoscut

Dex inedit

• inedit, ~ă 1 Care se publică pentru prima oară. 2 Necunoscut mai înainte. 3 Neobișnuit.
• INEDÍT, -Ă, inediți, -te, Care nu a mai fost publicat, care se publică pentru prima oară. ♦ Necunoscut mai înainte; nou, neobișnuit. – Din inédit, ineditus.
• INEDIT, -Ă, inediți, -te, (Despre opere literare sau științifice) Care n-a fost încă publicat, care se tipărește sau se publică pentru prima oară. Operă inedită. ▭ Articolele cuprinse în acest volum au fost tipărite în revista «Contemporanul», afară de două, inedite. GHEREA, ST. CR. I 5. ♦ Necunoscut mai înainte, neobișnuit, nou. Justa apreciere a unei opere implică stabilirea specificului său, a modului original, inedit, în care un scriitor reflectă un anumit aspect nou din viață. CONTEMPORANUL, S. II, 1953, 361, 3/5. Limba scrisă... găsește în resursele limbii vorbite formule inedite, elemente expresive de cea mai înaltă valoare stilistică. L. ROM. 1953, 2, 38.
• INEDÍT, -Ă Care nu a mai fost publicat, editat. ♦ Nou, necunoscut, neobișnuit. .
• INEDÍT, -Ă 1. (despre documente, lucrări) care nu a mai fost publicat. 2. nou, necunoscut, neobișnuit. (< fr. inédit, lat. ineditus)
• INEDÍT ~tă (~ți, ~te) 1) (despre lucrări, texte, documente) Care nu a mai fost editat; publicat pentru prima dată. 2) Care anterior nu a fost cunoscut; necunoscut; nou. /<fr. inédit, lat. ineditus
• inedit a. care încă n’a fost publicat: opere inedite.

Sinonimul cuvântului inedit

Testează-te!