Sinonime infirm

Cuvântul „infirm” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• beteag - infirm, suferind, schilod
• bolnav - suferind, infirm, beteag, neputincios, incapabil
• pacient - suferind, bolnav, beteag
• infirmitate - invaliditate, neputință, suferință, boală, schilodeală
• mutilat - schilodit, estropiat, sluțit, invalid, beteag
• schilod - infirm, mutilat, schilodit, estropiat
• șchiop - schilod, infirm, cotonog, șontorog, defectuos, imperfect
• suferind - bolnav, la pat
• maladiv - suferind, bolnăvicios, debil
• anula - a desființa, a suprima, a anihila, a invalida, a abroga, a elimina, a aboli, a revoca, a infirma
• beteșug - infirmitate, schilodeală, betejeală, vătămare, cusur, defect, neajuns, meteahnă, boală
• schilav - infirm, neputincios
• slăbănog - slab, debil, vlăguit, neputincios, infirm, olog
• slut - urât, diform, pocit, hâd, mutilat, schilod(it), desfigurat
• stâlci - a deforma, a poci, a schimonosi, a denatura, a strivi, a zdrobi, a schilodi

Dex infirm

• infirm, ~ă , 1-2 (Persoană) care are o infirmitate neputincios, handicapat. 3-4 (Om) ciung. 5-6 (Om) șchiop.
• INFÍRM, -Ă, infirmi, -e, , și (Persoană) care are o infirmitate; schilod, neputincios, invalid, beteag. – Din infirme, infirmus.
• INFÍRM, -Ă, infirmi, -e, (Despre oameni) Lipsit de o parte a trupului sau de posibilitatea de a o folosi; beteag, schilod. ◊ (Rar, despre o parte a corpului) cu trunchiul zgîrcit ca niște genunchi infirmi. GALACTION, O. I 79. ◊ (Substantivat) Să întrețină spitaluri pentru bolnavi și infirmi. ODOBESCU, S. II 42. Instrumentele cu care se servește spre căutarea infirmilor. id. ib. 94.
• INFÍRM, -Ă , și Schilod, beteag, neputincios. .
• INFÍRM, -Ă , schilod, neputincios, invalid. (< fr. infirme, lat. infirmus)
• INFÍRM ~ă (~i, ~e) și substantival (despre persoane) Care are o parte a corpului mutilată sau deformată; calic; beteag; schilod. /<fr. infirme, lat. infirmus
• infirm a. de constituțiune slabă, atins de o boală permanentă.
• 2) *infírm, a -á v. tr. (lat. infirmare, d. infirmus, infirm. V. a- și con-firm). Fig. Slăvesc, iaŭ puterea: a infirma o mărturie. Jur. Anulez, nimicesc: a infirma un act, o sentență.
• 1) *infírm, -ă adj. (lat. in-firmus. V. firm). Slab, bolnăvicĭos. Bolnav, rănit saŭ lipsit de vre-un membru saŭ organ.
• infirma 1 ( a confirma) A dovedi ca neadevărat. 2 A anula o sentință, un mandat de arestare 3 A abroga un act, o măsură ca fiind nelegală. 4 A invalida.

Sinonimul cuvântului infirm

Testează-te!