Dicționar de sinonime
Sinonime inocență
Cuvântul „inocență” are următoarele sinonime:
inocență ( substantiv )
- nevinovăție
- ingenuitate
- candoare
- castitate
- feciorie
- neprihănire
- pudicitate
- pudoare
- virginitate
- smerenie
- vergurie
- curățenie
- imaculare
- neîntinare
- puritate
- curăție
- credulitate
- naivitate
- inexperiență
- neexperiență
- simplicitate
- inocenta
Sinonime Apropiate
- feciorie - castitate, virginitate, fetie, curățenie, puritate, nevinovăție, neprihănire, inocență, cinste
- candoare - inocență, castitate, nevinovăție, puritate, curățenie, naivitate, credulitate
- virginitate - castitate, feciorie, inocență, puritate, neprihănire
- naivitate - candoare, inocență, ingenuitate, credulitate, nevinovăție, simplitate, neștiință, ignoranță, stupiditate
- castitate - puritate, curățenie, nevinovăție, virginitate
- nevinovăție - inocență, cinste, curățenie, neprihănire
- cinste - onestitate, corectitudine, probitate, integritate, virtute, nevinovăție, puritate, castitate, candoare
- curăție - castitate, inocență
- pudoare - decență, sfială, reticență, rezerve, inocență
- sacralitate - sfințenie, puritate
- umilință - smerenie, supunere, modestie, înjosire, ofensă, dezonoare
- gunoi - murdărie, impuritate, goz, bălegar, îngrășământ, lichea, otreapă, lepădătură
- modestie - simplicitate, sobrietate, mediocritate
- murdărie - jeg, mizerie, bălăcărie, impuritate, josnicie, abjecție, degradare, mișelie, infamie
- copilărie - pruncie, naivitate, infantilism, prostie
Dex inocență
- inocență 1 Candoare. 2 Nevinovăție. 3 Naivitate.
- INOCÉNȚĂ, inocențe, Curățenie sufletească, nevinovăție; candoare. ♦ Naivitate, simplitate; ignoranță. – Din innocence, innocentia.
- INOCÉNȚĂ 1. Nevinovăție; curăție sufletească, candoare. Am pierdut chiar amintirea inocenței de-altădată. MACEDONSKI, O. I 11. Paloarei tale raza inocenței eu i-am dat. EMINESCU, O. I 29. După acuzarea femeii acesteia, judecătorii începură a se îndoi despre inocența mea. BOLINTINEANU, O. 407. 2. (Ironic) Naivitate, simplitate; ignoranță.
- INOCÉNȚĂ Nevinovăție, curățenie; candoare. .
- INOCÉNȚĂ curățenie sufletească, nevinovăție; candoare. ◊ (ir.) naivitate, simplitate; ignoranță. (< fr. innocence, lat. innocentia)
- INOCÉNȚĂ ~e f. 1) Caracter inocent; curățenie sufletească; neprihănire; candoare; nevinovăție. 2) Vorbă sau faptă de om inocent; naivitate. /<fr. innocence, lat. innocentia
- inocență f. nevinovăție.
- *inocénță f., pl. e (lat. in-nocentia). Nevinovăție, lipsă de culpă: inocența unuĭ acuzat. Simplicitate, naivitate, candoare: inocența copiilor. Lipsă de răutate: inocența uneĭ glume. Benignitate, inofensivitate: inocența unuĭ remediŭ. Cu inocență, cu naivitate: a spune cu inocență o enormitate.
- innocință inocență
- INOCÉNȚĂ s. 1. v. nevinovăție. 2. v. ingenuitate. 3. candoare, castitate, feciorie, neprihănire, nevinovăție, pudicitate, pudoare, virginitate, (înv.) smerenie, vergurie, (fig.) curățenie, imaculare, neîntinare, puritate, (înv. fig.) curăție. (~ zâmbetului ei.)
Antonime inocență
- Inocență ≠ culpabilitate, vină, vinovăție