Sinonime instinctiv

Cuvântul „instinctiv” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• firesc - natural, normal, simplu, obișnuit, degajat, spontan, dezinvolt, necăutat
• nativ - înnăscut, natural, congenital, firesc, curat, pur, nefalsificat
• natural - elementar, firesc, curat, pur, nativ, frust, genuin, neamestecat, necorupt
• necăutat - natural, firesc, degajat, spontan, simplu
• degajat - răspândit, exalat, împrăștiat, eliberat, liber, firesc, natural, nestânjenit, lejer
• prețios - scump, valoros, căutat, afectat, artificial, nenatural, retoric
• spontaneitate - naturalețe, promptitudine, vioiciune
• genuin - natural, curat, pur, veritabil
• iresponsabil - inconștient, nebun, smintit, țicnit
• împământeni - a naturaliza, a indigena, a încetățeni, a adapta, a aclimatiza, a transplanta
• încetățeni - a naturaliza, a statornici, a înrădăcina încetează!, termină!, ajunge!, stop!, gata!
• mașinal - automat
• miraculos - minunat, fantastic, uimitor, supranatural, magic, mitic
• mitic - fabulos, legendar, fantastic, miraculos, supranatural
• mitologic - mitic, fabulos, legendar, supranatural

Dex instinctiv

• instinctiv, ~ă 1-2 a, (Într-un mod) care se face din instinct. 3 a Care ține de instinct. 4 a Referitor la instinct.
• INSTINCTÍV, -Ă, instinctivi, -e, 1. Care ține de instinct, instinctual. 2. (Adesea adverbial) Făcut din instinct, pe negândite; inconștient. – Din instinctif.
• INSTINCTÍV, -Ă, instinctivi, -e, Din instinct, care ține de instinct; făcut pe negîndite, inconștient. Puse distanță de un pas între amîndoi, cu o instinctivă desolidarizare. C. PETRESCU, C. V. 180. ◊ (Adverbial) Soldații tăcură... Își întinseră instinctiv gîturile, naiv. SAHIA, N. 74. Simți instinctiv că ceva hotărîtor în viața lui trebuia să se întîmple. BART, E. 185. Instinctiv rupse mărgeaua... de la gîtul Mariei. EMINESCU, N. 70.
• INSTINCTÍV, -Ă (adesea ) Din (de) instinct; inconștient. .
• INSTINCTÍV, -Ă 1. instinctual. 2. (și ) făcut din instinct. (< fr. instinctif)
• INSTINCTÍV ~ă (~i, ~e) 1) și adverbial (despre acțiuni, lucruri etc.) Care este efectuat dintr-un instinct; făcut fără participarea conștiinței sau a voinței; involuntar; mecanic; automat; inconștient; mașinal. 2) (despre persoane) Care este dominat (în acțiuni, fapte etc.) de instinct. /<fr. instinctif
• instinctiv a. ce naște din instinct: mișcare instinctivă. ║ adv. prin instinct.
• *instinctív, -ă adj. (d. instinct; fr. -if). Pornit din instinct: mișcare instinctivă. Adv. În mod instinctiv, pin instinct: văzîndu-ĭ pe tîlharĭ, am pus instinctiv mîna pe pușcă.

Sinonimul cuvântului instinctiv

Testează-te!