Dicționar de sinonime
Sinonime instrument
Cuvântul „instrument” are următoarele sinonime:
instrument ( substantiv )
- unealtă
- sculă
- ustensilă
Alte sinonime:
- sărsam
- sculeață
- halat
- cinie
- dichis
- instrument de pasaj lunetă meridiană
- aparat
- mijloc
- procedeu
- cale
Sinonime Apropiate
- armă - pușcă, flintă, unealtă, instrument, mijloc, sculă
- aparat - mecanism, mașinărie, instrument, sculă, sistem, structură
- halat - capot, haină lungă, unealtă, sculă
- răzvrăti - a răscula, a agita, a revolta
- treaz - deșteptat, sculat, neadormit, lucid, vigilent, atent
- impotent - neputincios, incapabil, emasculat
- impotență - neputință, incapacitate, emasculație
- insurgent - rebel, răsculat, răzvrătit, nesupus
- mașină - automobil, auto, locomotivă, tren, aparat, instrument
- angiom - nerv vascular
- clătina - a balansa, a clăti, a oscila, a legăna, a bascula, a bălăbăni, a bâțâi, a pendula, a se împletici
- complotist - conjurat, conspirator, uneltitor, revoltat, răsculat, insurgent
- decimal - zecimal, basculă
- deștepta - a trezi, a scula, a-și da seama, a realiza, a deveni conștient, a produce, a provoca, a stârni, a suscita
- capital - esențial, fundamental, decisiv, substanțial, vital, majusculă, verzală, mare, sumă
Dex instrument
- instrument 1-2 (Unealtă sau) aparat cu care se efectuează o anumită operație. 3 Aparat de precizie. 4 Persoană, fapt de care se servește cineva pentru atingerea unui scop. 5 ~ gramatical Cuvânt cu funcție exclusiv gramaticală, care nu se poate utiliza singur în vorbire, ci numai împreună cu cuvintele pe care le leagă. 6 ~ juridic Act, probă scrisă prin care se atestă existența unui drept. 7 ~ de plată Atestare scrisă prin care se ordonă sau se efectuează o plată. 8 Aparat construit pentru a produce sunete muzicale. 9 ~ de ratificare Document special prin care se ratifică un tratat internațional.
- INSTRUMÉNT, instrumente, 1. Unealtă sau aparat adecvat executării unei anumite operații. ♦ Aparat construit pentru a produce sunete muzicale. 2. Persoană, forță, lucru, fapt de care se servește cineva pentru atingerea unui scop. ◊ (În sintagmele) Instrument gramatical = cuvânt cu funcțiune exclusiv gramaticală și care nu se poate întrebuința singur în vorbire, ci numai împreună cu cuvintele pe care le leagă, exprimând raporturi sintactice; unealtă gramaticală. Instrument de ratificare = document special prin care se ratifică un tratat internațional. – Din instrument, instrumentum.