Dicționar de sinonime
Sinonime inteligență
Cuvântul „inteligență” are următoarele sinonime:
inteligență ( substantiv )
- deșteptăciune
- minte
- pricepere
- pătrundere
- subtilitate
- judecată
- rațiune
- duh
- doxă
- cap
- istețime
- dibăcie
- agerime
Alte sinonime:
- intelectualitate
- intelect
- spirit
- pamet
- înțelegere
- creier
- iscusință
- îndemânare
Sinonime Apropiate
- minte - judecată, rațiune, gând, cugetare, inteligență, deșteptăciune, intelect, spirit, istețime
- judecată - minte, intelect, inteligență, spirit, rațiune, raționament, chibzuire, idee, gând
- intelect - minte, inteligență, gândire, judecată, rațiune
- îndemânare - iscusință, dibăcie, pricepere, istețime, agerime
- sagacitate - pătrundere, agerime, ascuțime, subtilitate
- spirit - minte, rațiune, gândire, judecată, intelect, reflecție, duh, suflet, imaginație
- iscusință - dibăcie, istețime, îndemânare, abilitate, pricepere, talent, meșteșug, artă, ingeniozitate
- istețime - iscusință, dibăcie, pricepere
- acuitate - pătrundere, agerime, subtilitate, ascuțime, sagacitate
- deșteptăciune - inteligență, ascuțime, agerime
- doxă - minte, judecată, gândire
- creier - encefal, cerebel, minte, inteligență, judecată, spirit
- înțelegere - pricepere, cunoaștere, percepere, sesizare, gândire, minte, intelect, judecată, bunăvoință
- schepsis - socoteală, calcul, judecată, rațiune
- finețe - delicatețe, grație, gingășie, sensibilitate, rafinament, subtilitate, agerime, ingeniozitate
Dex inteligență
- inteligență 1 Capacitate de a înțelege ușor și bine fenomenele, lucrurile , pe baza experienței acumulate anterior deșteptăciune, înțelepciune. 2 Înțelegere profundă a unor idei, mai ales din domeniul culturii și tehnicii. 3 Persoană inteligentă. 4 Intelectualitate. 5 ~ artificială Capacitate a sistemelor tehnice evoluate de a obține performanțe cvasiumane.
- INTELIGÉNȚĂ, inteligențe, 1. Capacitatea de a înțelege ușor și bine, de a sesiza ceea ce este esențial, de a rezolva situații sau probleme noi pe baza experienței acumulate anterior; deșteptăciune. ◊ Inteligență artificială = domeniu al informaticii care dezvoltă sisteme tehnice capabile să rezolve probleme dificile legate de inteligența umană. ♦ Persoană inteligentă. 2. (În forma intelighenție) Totalitatea intelectualilor; intelectualitate (2). – Din intelligence, intelligentia, Intelligenz, inteligenciia.
- INTELIGÉNȚĂ, inteligențe, 1. Capacitatea de a înțelege ușor și bine, de a sesiza ceea ce este esențial, de a rezolva situații sau probleme noi pe baza experienței acumulate anterior; deșteptăciune. ◊ Inteligență artificială = capacitate a sistemelor tehnice evoluate de a obține performanțe cvasiumane. ♦ Persoană inteligentă. 2. Totalitatea intelectualilor; intelectualitate (2). – Din intelligence, intelligentia, Intelligenz, inteligenciia.