Dicționar de sinonime
Sinonime intolerant
Cuvântul „intolerant” are următoarele sinonime:
intolerant ( adjectiv )
- neiertător
- intransigent
- neîngăduitor
- dur
- sever
Alte sinonime:
- necruțător
- neîndurător
- nemilos
- netolerant
- nesuferitor
- rigid
Sinonime Apropiate
- intransigent - necruțător, neiertător, intolerant, neînduplecat, dur, aspru, sever, hotărât, decis
- severitate - asprime, exigență, intransigență, rigoare, strictețe, duritate, rigiditate
- fermitate - tărie, constanță, statornicie, hotărâre, neclintire, intransigență, perseverență
- asprime - severitate, duritate, rigiditate, strășnicie, neînduplecare, intransigență
- pacient - răbdător, tenace, perseverent
- pretențios - exigent, sever, minuțios, mofturos dificil, năzuros, afectat, strident, încărcat
- stărui - a insista, a persevera, a persista, a se menține, a se crampona
- stăruință - insistență, perseverență, persistență, tenacitate, neclintire, fermitate, statornicie, străduință, silință
- stăruitor - insistent, perseverent, tenace
- strășnicie - severitate, rigoare, duritate
- tenace - stăruitor, dârz, perseverent, consecvent, persistent
- fanatic - habotnic, bigot, intolerant
- ferm - hotărât, decis, intransigent, neclintit, neabătut, categoric, indiscutabil, cert, neîndoios
- hotărât - decis, ferm, intransigent, neabătut, inflexibil, neșovăitor, fixat, convenit, stipulat
- implacabil - neîmblânzit, crud, neiertător, nepotolit, neîndurat
Dex intolerant
- intolerant, ~ă 1-2 Care nu tolerează nici o (greșeală sau) abatere de la norme neîngăduitor, netolerant.
- INTOLERÁNT, -Ă, intoleranți, -te, Care nu e tolerant; neîngăduitor, netolerant. – Din intolérant.
- INTOLERÁNT, -Ă, intoleranți, -te, Care nu e tolerant; neîngăduitor. Certitudinea e severă și intolerantă. C. PETRESCU, Î. II 185.
- INTOLERÁNT, -Ă Neîngăduitor. .
- INTOLERÁNT, -Ă 1. care nu respectă libertatea de gândire, care nu suportă altă credință, religie decât a sa; fanatic. 2. (despre organism) care nu suportă (un medicament). (< fr. intolérant)
- INTOLERÁNT ~tă (~ți, ~te) Care nu este tolerant; neîngăduitor. /<fr. intolérant
- intolerant a. care nu e tolerant.
- *intoleránt, -ă adj. (lat. in-tólerans, -ántis). Care nu tolerează gusturile, dorințele, opiniunile, credințele altuĭa: om, caracter intolerant.
- INTOLERÁNT adj. v. neîngăduitor.
- INTOLERANT necruțător, neiertător, neîndurător, neîngăduitor, nemilos, netolerant, nesuferitor. (Om ~.)
Antonime intolerant
- Intolerant ≠ tolerant