Dicționar de sinonime
Sinonime intrigant
Cuvântul „intrigant” are următoarele sinonime:
intrigant ( adjectiv )
- uneltitor
- sforar
- clevetitor
- mahalagiu
- insinuant
Alte sinonime:
- zavistios
- zavistnic
- zavistuitor
intrigant ( substantiv )
- uneltitor
- zavistios
- zavistnic
- zavistuitor
- sforar
- bârfitor
- clevetitor
- mahalagiu
- necorect
- sedițios
Sinonime Apropiate
- cârcotaș - certăreț, nemulțumit, cârciogar, incomod, intrigant, bârfitor, colportor
- tendențios - insinuant, părtinitor, subiectiv
- insidios - perfid, insinuant, viclean, șiret
- instigator - provocator, agitator, incitator, sedițios
- mitocan - bădăran, mojic, grosolan, mârlan, țopârlan, mahalagiu
- bădăran - mitocan, necioplit, primitiv, mahalagiu, jigodie
- complotist - conjurat, conspirator, uneltitor, revoltat, răsculat, insurgent
- conspirativ - secret, tainic, ilegal, uneltitor, clandestin
- curios - ciudat, bizar, singular, straniu, excentric, insolit, indiscret, insinuant
- detractor - defăimător, bârfitor, calomniator, ponegritor
- hoț - pungaș, fur, borfaș, lotru, tâlhar, mână-lungă, ștrengar, șiret, isteț
Dex intrigant
- intrigant, ~ă , 1-2 (Persoană) care face sau bagă intrigi (1) intrigaș.
- INTRIGÁNT, -Ă, intriganți, -te, și , (Persoană) care face sau bagă intrigi (1). – Din intrigant.
- INTRIGÁNT, -Ă, intriganți, -te, și Persoană căreia îi place să facă intrigi (1), băgînd zîzanie între oameni. Acest intrigant face fel de fel de mișelii. CARAGIALE, O. III 14. Strivi acest furnicar de intriganți. NEGRUZZI, S. I 275. Curteni, adecă... intriganți, care știu pe monarh așa de bine a-l purta. BUDAI-DELEANU, Ț. 357. ◊ (Adjectival) Fals, intrigant, șiret, ar fi fost periculos dacă natura nu i-ar fi refuzat mijloacele intelectuale. BOLINTINEANU, O. 414. ♦ Tip de erou negativ într-o piesă de teatru. Intrigantul umblă ce umblă, patru acte d-a rîndul, dar în sfîrșit, în actul al cincilea, i se înfundă și lui. CARAGIALE, O. III 228.
- INTRIGÁNT, -Ă și Cel care face intrigi (1). .
- INTRIGÁNT, -Ă , (cel) care face intrigi (1). (< fr. intrigant)
- INTRIGÁNT ~tă (~ți, ~te) și substantival (despre persoane) Care face intrigi (pentru a-și atinge scopurile). /<fr. intrigant
- intrigant m. cel ce face intrigi.
- *intrigánt, -ă adj. (fr. intrigant, d. it. intrigante). Care face intrigĭ: om, caracter intrigant. V. sforar.
- INTRIGÁNT adj., s. (înv.) uneltitor, zavistios, zavistnic, zavistuitor, (fam. fig.) sforar.
- INTRIGANT , uneltitor, zavistios, zavistnic, zavistuitor, sforar.
Sinonimul cuvântului intrigant