Dicționar de sinonime
Sinonime invalid
Cuvântul „invalid” are următoarele sinonime:
invalid ( substantiv )
- infirm
- mutilat
- sacatifsit
invalid ( adjectiv )
- infirm
- schilod
- beteag
- schilav
- calic
- neputincios
- nevolnic
- sec
- slăbănog
- schilăvos
- șont
- șonțit
- chilav
- mișel
- rupturit
- secat
- șontorog
- mutilat
- sacatifsit
- vătămat
Sinonime Apropiate
- schilav - infirm, neputincios
- șchiop - schilod, infirm, cotonog, șontorog, defectuos, imperfect
- șontorog - șchiop, infirm, olog, bătrân, slăbănog, fără vlagă
- mutilat - schilodit, estropiat, sluțit, invalid, beteag
- infirm - schilod, beteag, suferind, invalid, bolnav
- schilod - infirm, mutilat, schilodit, estropiat
- slăbănog - slab, debil, vlăguit, neputincios, infirm, olog
- infirmitate - invaliditate, neputință, suferință, boală, schilodeală
- beteag - infirm, suferind, schilod
- bolnav - suferind, infirm, beteag, neputincios, incapabil
- slut - urât, diform, pocit, hâd, mutilat, schilod(it), desfigurat
- neputincios - incapabil, nepriceput, ageamiu, slab, nevolnic, neajutorat, bicisnic, nevoiaș, suferind
- nevolnic - neputincios, incapabil
- anula - a desființa, a suprima, a anihila, a invalida, a abroga, a elimina, a aboli, a revoca, a infirma
- beteșug - infirmitate, schilodeală, betejeală, vătămare, cusur, defect, neajuns, meteahnă, boală
Dex invalid
- invalid, ~ă 1 Care nu este valid. 2-3 , (Persoană) care are o infirmitate din cauza căreia este inapt de muncă infirm (1-2), mutilat, schilodit.
- INVALÍD, -Ă, invalizi, -de, , și (Persoană) care are o infirmitate (din cauza căreia este inaptă de muncă); infirm, mutilat, schilod. – Din invalide, invalidus.
- INVALÍD, -Ă, invalizi, -de, Care are o infirmitate (căpătată mai ales în război); infirm, mutilat, beteag. Toți părăsiseră pe bravul căpitan, de aci înainte invalid și cerșetor. GALACTION, O. I 311. Pensionar invalid nu-mi convine de loc, drept să vă spun. CARAGIALE, O. VII 505. ◊ (Substantivat) La gară ajunseră mai puțini de jumătate dintre invalizii care au fost în Piața Unirii. PAS, Z. IV 22. Pe tribună s-a urcat să vorbească o altă categorie de oameni. S-a terminat cu invalizii. SAHIA, N. 21.
- INVALÍD, -Ă , și Schilod, infirm, mutilat. .
- INVALÍD, -Ă I. , (om) infirm, mutilat. II. (despre acte, raționamente etc.) nevalabil; nul. (< fr. invalide, lat. invalidus)
- INVALÍD ~dă (~zi, ~de) și substantival (despre persoane) Care nu este valid; inapt pentru muncă (din cauza sănătății rele sau a unor infirmități). /<fr. invalide, lat. invalidus
- invalid m. 1. neputincios care nu mai poate munci: 2. fig. se zice de un act care nu e conform legii. ║ m. soldat care nu mai poate servi din cauza infirmităților sale.
Antonime invalid
- Invalid ≠ valid
Sinonimul cuvântului invalid