Sinonime ireproșabil

Cuvântul „ireproșabil” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• exemplar - impecabil, pilduitor, ireproșabil, desăvârșit
• perfect - desăvârșit, impecabil, ireproșabil, ideal, excepțional, minunat, splendid, superb, magistral
• desăvârșit - perfect, excelent, ireproșabil, măiestrit, magistral, complet, deplin, absolut, total
• perfecțiune - desăvârșire, absolut, impecabilitate
• pilduitor - exemplar, elocvent, grăitor, ilustrativ
• infailibil - fără greș, perfect, sigur, ireproșabil
• magistral - perfect, desăvârșit, măiestrit, extraordinar, splendid
• clasic - exemplar, reprezentativ, perfect, curent, uzual, tradițional
• ideal - țel înalt, scop, țintă, aspirație, perfect, desăvârșit, excelent, nobil, spiritual
• optim - excelent, minunat, foarte bun, perfect, admirabil
• sfânt - sacru, sacrat, sacrosant, divin, celest, perfect, desăvârșit, infailibil, nobil
• deplin - de tot, în întregime, pe de-a-ntregul, cu totul, complet, în mod desăvârșit, perfect, neștirbit, desăvârșit
• progresa - a înainta, a propăși, a se dezvolta, a crește, a spori, a evolua, a se perfecționa, a se înnoi
• remarcabil - admirabil, excelent, deosebit, însemnat, minunat, proeminent, distins, valoros
• șchiop - schilod, infirm, cotonog, șontorog, defectuos, imperfect

Dex ireproșabil

• ireproșabil, ~ă 1 a Căruia nu i se poate reproșa nimic. 2 a Care este fără cusur desăvârșit, impecabil, nereproșabil, perfect. 3 Fără cusur desăvârșit.
• IREPROȘÁBIL, -Ă, ireproșabili, -e, Căruia nu i se poate reproșa nimic; care este fără cusur, fără greșeli; desăvârșit, impecabil, perfect, nereproșabil. ♦ (Adverbial) Fără cusur, în mod desăvârșit. – Din irréprochable.
• IREPROȘÁBIL, -Ă, ireproșabili, -e, Care este fără cusur, căruia nu i se poate reproșa nimic, căruia nu i se poate găsi nici o vină, impecabil. corect. Un meșter ireproșabil. ▭ Primește de la el lungi epistole, cu un dictando ireproșabil. GALACTION, O. I 124. Sînt unele pagini din toate punctele de vedere ireproșabile. GHEREA, ST. CR. I 287. ◊ (Adverbial) Ireproșabil în negru îmbrăcat, În frac... ANGHEL-IOSIF, C. M. I 44.
• IREPROȘÁBIL, -Ă Fără cusur, foarte corect, impecabil. .
• IREPROȘÁBIL, -Ă (și ) fără cusur, foarte corect, impecabil. (< fr. irréprochable)
• IREPROȘÁBIL2 ~ă (~i, ~e) Care corespunde tuturor cerințelor; lipsit de defecte; absolut; complet; perfect; desăvârșit; impecabil. /<fr. irréprochable
• IREPROȘÁBIL1 adv. În mod desăvârșit; la perfecție. /<fr. irréprochable
• ireproșabil a. ce nu merită nici un reproș.
• *ireproșábil, -ă adj. (fr. irréprochable. V. reproș). Căruĭa nu i se poate face nicĭ un reproș, foarte bun, perfect: elev, lucru ireproșabil. Adv. În mod ireproșabil: a cînta ireproșabil.
• ireproșabil.

Sinonimul cuvântului ireproșabil

Testează-te!