Dicționar de sinonime
Sinonime iscusit
Cuvântul „iscusit” are următoarele sinonime:
iscusit ( adjectiv )
- dibaci
- isteț
- abil
- îndemânatic
Alte sinonime:
- priceput
- practicos
- practisit
- ingenios
- inventiv
- artistic
- inteligent
- arătos
- chipeș
- frumos
- înțelept
- deștept
- meșter
- mehenghi
- pricopsit
- prinzaci
- meșteșugareț
- practic
- breaz
- subtil
- creator
- imaginativ
- iscoditor
- născocitor
- scornaci
- măiestrit
- meșteșugit
- măiestru
- ager
- indemânatic
- mintos
- marghiol
- artut
- hâtru
- ocoș
- ștram
- dezghețat
- sprinten
Sinonime Apropiate
- îndemânatic - dibaci, priceput, iscusit, isteț, deștept, meșter, abil, expert, ingenios
- abil - iscusit, dibaci, îndemânatic, priceput, destoinic, isteț, șiret, viclean, șmecher
- iscusință - dibăcie, istețime, îndemânare, abilitate, pricepere, talent, meșteșug, artă, ingeniozitate
- isteț - ager, dibaci, iscusit, deștept, inteligent, priceput, subtil, ingenios, șmecher
- meșter - maistru, meseriaș, tehnician, priceput, iscusit, abil, ingenios, dibaci, abil
- descurcăreț - abil, iscusit, isteț, activ, energic, întreprinzător, afacerist
- diplomat - dibaci, abil, iscusit, calculat
- sclipitor - lucitor, scânteietor, scăpărător, deștept, subtil, iscusit, remarcabil
- stângaci - neîndemânatic, inabil, neajutorat, nereușit, mediocru, primitiv, slăbuț
- dibaci - iscusit
- inabil - stângaci, neîndemânatic
- inteligent - deștept, ager, isteț, priceput, mintos, subtil, dibaci
- istețime - iscusință, dibăcie, pricepere
- îndemânare - iscusință, dibăcie, pricepere, istețime, agerime
- mehenghi - isteț, dibaci, dinamic
Dex iscusit
- iscusit, ~ă 1-2 , a (Persoană) care are multă experiență expert, priceput. 3-4 , a (Persoană) cu pregătire într-un anumit domeniu învățat. 5-6 a, (În mod) inteligent. 7-8 a, (În mod) viclean. 9-10 a, (Care este) făcut cu pricepere, cu măiestrie, cu artă. 11 a (; oameni, națiuni) Cu o cultură avansată civilizat. 12 a (; ; oameni) Infatuat. 13 a (; oameni) Cu aspect fizic plăcut arătos, chipeș. 14 a Fin. 15 a Bun pentru un anumit lucru potrivit.
- ISCUSÍT, -Ă, iscusiți, -te, 1. Îndemânatic, dibaci, abil, ingenios, priceput; învățat. 2. Făcut cu pricepere, cu măiestrie, cu artă. – iscusi.
Antonime iscusit
- Iscusit ≠ nepriceput, neiscusit, netalentat, stângaci