Sinonime ispititor

Cuvântul „ispititor” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• tentant - ispititor, atrăgător, ademenitor
• îmbietor - ademenitor, atrăgător, seducător, ispititor, tentant
• ademenitor - atrăgător, tentant, ispititor, seducător, îmbietor
• prezentabil - arătos, bine, atrăgător, îngrijit, frumos, chipeș
• valabil - bun, autentic, convenabil, valoros, atrăgător, profitabil
• frumușel - drăguț, arătos, frumos, atrăgător
• gustos - delicios, plăcut, atrăgător, apetisant, savuros, suculent, picant
• nurliu - drăguț, plăcut, atrăgător
• agreabil - plăcut, atrăgător, drăguț, simpatic
• antrenant - atrăgător, mobilizator, agreabil
• apetisant - gustos, atrăgător, plăcut, fascinant, fermecător, seducător
• aspectuos - arătos, plăcut, atrăgător, frumos, falnic
• atractiv - atrăgător, plăcut, simpatic
• drăguț - drăgălaș, frumușel, grațios, atrăgător, gingaș, plăcut, agreabil, estetic, amuzant
• interesant - atrăgător, captivant, atractiv, plăcut, ciudat, neobișnuit, bizar, aparte

Dex ispititor

• ispititor, ~oare , 1-6 (Persoană) care ispitește (1-3). 7-10 (Persoană, obiect) care (ademenește sau) care amăgește. 11-12 (Persoană) care pune la încercare. 13-16 (Persoană) care îndeamnă (spre rău). 17-18 (Forță) care tentează spre săvârșirea unui păcat.
• ISPITITÓR, -OÁRE, ispititori, -oare, 1. Care ispitește; ademenitor, tentant; fermecător. 2. Care cercetează, iscodește. – Ispiti + -tor.
• ISPITITÓR, -OÁRE, ispititori, -oare, 1. Care ispitește, atrăgător, ademenitor; fermecător. Ar aștepta numai un pretext ispititor pentru a uita și a continua. REBREANU, R. I 249. Din adîncime Ielele-ți cîntară Chemări ispititoare, ca-n povești. CERNA, P. 123. 2. (Învechit) Care cercetează, iscoditor, căutător. Trimisu-și-a... căutători, Luceaferi ispititori. TEODORESCU, P. P. 20.
• ISPITITÓR ~oáre (~óri, ~oáre) 1) Care ispitește; care atrage și ademenește; tentant; îmbietor. 2) (despre persoane) Care întreabă cu insistență dorind puternic (prin diferite vicleșuguri) să afle un secret; iscoditor. /a ispiti + suf. ~tor
• ispititor a. și m. 1. care duce în ispită: duh ispititor; 2. cercetător: își urmă ispititoarea colindă peste Olt OD.
• ispititór, -oáre adj. Care te duce (te atrage) în ispită. Cercetător, iscoditor, spion; babele-s foarte ispititoare.
• ispititoriu, ~oare ispititor
• ISPITITÓR adj. v. ademenitor.
• ISPITITOR ademenitor, atrăgător, îmbietor, seducător, tentant. (O perspectivă ~.)
• Ispititor ≠ dezgustător, scârbos

Antonime ispititor

• Ispititor ≠ dezgustător, scârbos

Sinonimul cuvântului ispititor

Testează-te!