Dicționar de sinonime

Sinonime itinerar

Cuvântul „itinerar” are următoarele sinonime:

itinerar ( substantiv )
  • rută
  • traseu
  • drum
  • cale
  • mers
  • parcurs
Alte sinonime:
  • linie
  • traiect
  • traiectorie
  • marșrut
  • șleau


Sinonime Apropiate

  • marș - mers, deplasare, drum, parcurs, itinerar, afară!, ieși!, pleacă!, du-te!
  • drum - cale, drumeag, cărare, potecă, stradă, șosea, alee, rută, parcurs
  • traiect - drum, traseu, rută, traiectorie, linie
  • cale - drum, curs, itinerar, direcție, linie, sens, metodă, mijloc, chip
  • șleau - drum, cale, cărare
  • traiectorie - traiect, drum, traseu
  • marșrut - rută, mers (programat)
  • cărare - potecă, pârtie, drum, cale
  • cursă - alergare, drum, itinerar, capcană, prinzătoare, laț, atragere, ademenire, ispită
  • făgaș - șănțuleț, jgheab, șleau, drum, cale, linie
  • păstori - a ciobăni, a păcurări, a paște, a pășuna, a îndruma, a conduce, a cârmui
  • păstra - a conserva, a reține, a cruța, a menaja, a dura, a dăinui, a se menține, a persista, a exista
  • păstrător - cruțător, econom, chibzuit, strângător
  • povață - sfat, îndrumare, recomandare, îndemn
  • povățui - a îndruma, a călăuzi, a sfătui, a consilia, a ghida

Dex itinerar

  • itinerar 1 Drum pe care se desfășoară o călătorie, cu indicarea localităților parcurse marșrut. 2 Indicator care cuprinde stațiile și orele de plecare și de sosire ale unui vehicul pe un parcurs.
  • ITINERÁR, itinerare, Drum pe care se desfășoară o călătorie, cu indicarea localităților parcurse; marșrut. ♦ Indicator care cuprinde stațiile și orele de plecare și de sosire ale unui vehicul pe un parcurs. – Din itinéraire, itinerarius.
  • ITINERÁR, itinerare, Linia, drumul pe care se desfășoară deplasarea unui vehicul sau o călătorie cu indicarea localităților de pe parcurs. Pornește singur, la întîmplare sau după un itinerar precis, să caute, să întrebe. BOGZA, A. Î. 632. Itinerarul călătoriei îl știam de mult. BART, S. M. 11. ♦ Indicator cuprinzînd stațiile și orele de plecare și de sosire pe un parcurs. Cui e obicinuit cu mersul trenurilor, o oprire în afară de cele prevăzute la itinerar îi dă de gîndit. CARAGIALE, M. 142.
  • ITINERÁR Drumul pe care se desfășoară o călătorie. ♦ Planul de drum al unui vehicul, cu indicarea orelor de trecere prin anumite puncte. .
  • ITINERÁR 1. traseu pe care se desfășoară o călătorie; parcurs. 2. planul de drum al unui vehicul, cu indicarea orelor de trecere prin anumite puncte. (< fr. itinéraire, lat. itinerarium)
  • ITINERÁR ~e n. 1) Cale prestabilită care urmează să fie parcursă (de un vehicul sau de o persoană); rută; traseu; drum. 2) Orar al circulației vehiculelor de transport în comun. /<fr. itinéraire, lat. itinerarius


Sinonimul cuvântului itinerar

Sinonimul cuvântului itinerar


Testează-te!