Dicționar de sinonime

Sinonime izbitor

Cuvântul „izbitor” are următoarele sinonime:

izbitor ( adjectiv )
  • frapant
  • țipător
  • izbitură
  • lovitură
  • lovire
  • ciocnire
  • plesnitură
Alte sinonime:
  • clar
  • indiscutabil
  • intens
  • strident
  • tare
  • violent
  • strigător
  • evident
  • flagrant
  • incontestabil
  • învederat
  • limpede
  • neîndoielnic
  • neîndoios
  • netăgăduit
  • pregnant
  • vădit
  • vizibil
  • manifest
  • marcat
  • surprinzător
  • șocant
  • uimitor
  • sesizant
  • categoric
  • impresionant
  • uluitor


Sinonime Apropiate

  • bătaie - lovire, ciocnire, izbitură, lovitură, încăierare, răfuială, păruială, corecție, bătălie
  • lovitură - izbitură, coliziune, tamponare, ciocnire, nenorocire, necaz, neșansă, ghinion, noroc
  • frapant - izbitor, șocant, uimitor, surprinzător
  • eclatant - impresionant, frapant, răsunător, zgomotos, izbitor, bătător la ochi, strălucitor, fastuos, falnic
  • percuție - lovire, ciocnire, izbire, instrument muzical
  • șoc - izbire, lovire, zguduire
  • fisură - crăpătură, spărtură, plesnitură
  • fulminant - exploziv, detonant, eruptiv, izbitor, violent, uimitor
  • harță - ceartă, conflict, ciocnire
  • hărțuială - harță, încăierare, confruntare, ciocnire, înfruntare
  • incident - întâmplare, eveniment, episod, peripeție, aventură, conflict, ciocnire, disensiune, obiecție
  • încăierare - luptă, bătaie, încleștare, înfruntare, ciocnire
  • bobârnac - lovire (ușoară), ripostă, critică
  • bătălie - luptă, război, confruntare, ciocnire, campanie
  • binecuvântare - benedicție, blagoslovire, har (ceresc), destin (bun)

Dex izbitor

  • izbitor, ~oare 1 Care lovește puternic ceva sau pe cineva. 2 Care izbește repede violent ceva sau pe cineva. 3 (; lumină) Care cade puternic drept în fața sau în ochii cuiva. 4 Care atacă. 5 Care impresionează puternic pe cineva frapant, surprinzător.
  • IZBITÓR, -OÁRE, izbitori, -oare, Care impresionează puternic; surprinzător, frapant, uimitor. – Izbi + -tor.
  • IZBITÓR, -OÁRE, izbitori, -oare, Care impresionează puternic; impresionant, frapant, uimitor. – Izbi + -tor.
  • IZBITÓR, -OÁRE, izbitori, -oare, Care impresionează puternic, care uimește; impresionant, uimitor, surprinzător, uluitor. Amănunt izbitor.Ceea ce pricepuse însă Leiba mai bine decît oricine... era ilustrația izbitoare a teoriei; cazul de reversie el îl cunoștea. CARAGIALE, S. 142.
  • IZBITÓR ~oáre (~óri, ~oáre) Care izbește; care bate la ochi; frapant; epatant. /a izbi + suf. ~tor
  • izbitor a. 1. care izbește; 2. fig. care produce o impresiune vie (= fr. frappant): asemănări izbitoare.
  • izbitór, -oáre adj. Care izbește. Fig. Care impresionează viŭ: între aceștĭ oamenĭ e o asemănare izbitoare.
  • IZBITÓR adj. 1. v. țipător. 2. v. clar. 3. v. frapant. 4. v. indiscutabil.


Sinonimul cuvântului izbitor

Sinonimul cuvântului izbitor


Testează-te!