Dicționar de sinonime
Sinonime lepădătură
Cuvântul „lepădătură” are următoarele sinonime:
lepădătură ( substantiv )
- avorton
- secătură, netrebnic, derbedeu, pușlama
- stârpitură, căzătură, otreapă, loază
Alte sinonime:
- lichea
- drojdie
- gunoi
- pleavă
- putregai
- scârnăvie
- cioflingar
- pujlău
- orbete
- oșiștie
- postoroncă
- pujlă
- nandralău
- poghibală
- techergheu
- ștrengar
- cutră
- marțafoi
- zdreanță
- sichimea
- mizerie
Sinonime Apropiate
- lichea - derbedeu, nemernic, pușlama, netrebnic, secătură
- cutră - derbedeu, lichea, netrebnic, pușlama, lepădătură
- stârpitură - pocitanie, avorton, lepădătură, pitic
- avorton - stârpitură, lepădătură, jigodie
- gunoi - murdărie, impuritate, goz, bălegar, îngrășământ, lichea, otreapă, lepădătură
- haimana - derbedeu, vagabond, pușlama, lichea, golan, haidău, pierde-vară, fluieră-vânt
- pramatie - lichea, canalie, jigodie, ticălos, netrebnic
- vagabond - hoinar, rătăcitor, nestatornic, derbedeu, haimana
- golan - derbedeu, haimana, huligan, vagabond, teleleu, coate-goale
- hahaleră - secătură, canalie
- haidamac - haimana, derbedeu
- javră - potaie, jigodie, cotarlă, jiganie, om de nimic, ticălos, pușlama, nemernic
- josnic - netrebnic, mișel, abject, infam, nedemn, mizerabil, mârșav, ticălos, detestabil
- liliputan - mic, minuscul, pitic, stârpitură
- mișel - ticălos, netrebnic, mizerabil, păcătos, mârșav, infam, josnic, sărman, nevoiaș
Dex lepădătură
- lepădătură 1 Lucru lipsit de valoare. 2 Scuipat. 3 Vomă. 4 Avort (1). 5 Avorton (1). 6 Copil născut înainte de termen și adesea cu mari deficiențe fizice sau psihice nevolnic, stârpitură. 7 Om lipsit de caracter canalie, lichea, pramatie. 8 Persoană depravată, coruptă, decăzută. 9 Prostituată. 10 Bastard (1). 11 Naștere.
- LEPĂDĂTÚRĂ, lepădături, ( și ) 1. Copil născut înainte de termen (și adesea cu mari deficiențe fizice sau psihice); stârpitură. 2. Om lipsit de caracter; persoană depravată, coruptă, decăzută. – Lepăda + -ătură.
- LEPĂDĂTÚRĂ, lepădături, 1. Copil născut înainte de termen (și adesea cu mari deficiențe fizice sau psihice); stârpitură. 2. Om lipsit de caracter; persoană depravată, coruptă, decăzută. – Lepăda + -ătură.
- LEPĂDĂTÚRĂ, lepădături, 1. Copil născut înainte de termen (nedezvoltat, diform), avorton; stîrpitură. 2. Ființă netrebnică, decăzută (din punct de vedere moral), lipsită de caracter; mîrșav, depravat. Nu mai am ce spune... dacă atît de puțin supraveghează pe un fiu care-și caută distracțiile între lepădăturile societății. SADOVEANU, N. F. 160. Lepădături din toate orașele și din toate colțurile lumii. G. M. ZAMFIRESCU, SF. M. N. I 185.
- LEPĂDĂTÚRĂ ~i f. pop. 1) Copil mort, născut înainte de termen. 2) fig. Persoană decăzută moralicește; depravat; dezmățat; destrăbălat. /a lepăda + suf. ~ătură
- lepădătură f. efectul lepădării: 1. avort; 2. ființă netrebnică.
Sinonimul cuvântului lepădătură