Dicționar de sinonime
Sinonime mânecuță
Cuvântul „mânecuță” are următoarele sinonime:
mânecuță ( substantiv )
- mânecare
- mânecar
- rucaviță
- naracliță
Dex mânecuță
- MÂNECÚȚĂ, mânecuțe, 1. Diminutiv al lui mânecă (1). 2. (La ) Manșete (detașabile) încheiate cu un șnur trecut printr-un șir de inele, care fac parte din costumul liturgic al arhimandriților și se poartă peste mânecile stiharului. – Mânecă + -uță.
- MÂNECÚȚĂ, mânecuțe, 1. Diminutiv al lui mânecă (1). 2. (La ) Un fel de manșete (detașabile) lungi până la cot, care se poartă peste mâneci, pentru a le proteja. – Mânecă + -uță.
- MÂNECÚȚĂ ~e f. (diminutiv de la mânecă) la pl. Manșete (detașabile) lungi până la cot care se poartă peste mâneci în scop protector. /mânecă + suf. ~uță
- MÂNICÚȚĂ mânecuță.
- MÎNECÚȚĂ, mlnecuțe, (Rar) 1. Diminutiv al lui mînecă. 2. (Numai la ) Un fel de manșete mobile, lungi pînă la cot, care se pun peste mîneci. – Variantă: mînicúță
- MÎNICÚȚĂ mînecuță.
- *manșétă f., pl. e (fr. manchette, dim. d. manche, mînecă. V. mînecă). Acea parte a mîneciĭ cămășiĭ care e la pumn și care poate fi și mobilă. – Vulg. și manjetă, (rus. manžéta). Ar fi maĭ frumos mînecuță.
- mînecúță f., pl. e (d. mînecă). Pl. Un fel de manșete brodate cu aur (numite și rucavițe) pe care le poartă preuțiĭ cînd oficiază.
- MÂNECÚȚĂ s. 1. (la pl.) mânecare (pl.). (~ purtate de funcționari.) 2. (BIS.) mânecar, rucaviță, (înv.) naracliță.
- MÎNECUȚĂ 1. (la ) mînecare . (~ purtate de funcționari.) 2. mînecar, rucaviță, naracliță.