Dicționar de sinonime
Sinonime mângâietor
Cuvântul „mângâietor” are următoarele sinonime:
mângâietor ( adjectiv )
- alinător, dezmierdător, încântător, mângâios
- afectuos, duios, tandru, plăcut, cald, consolator
Alte sinonime:
- alintător
- dezmierdat
- măgulitor
- drag
- drăgăstos
- iubitor
- consolant
- desfătător
- amăgitor
- fermecător
- încurajator
- vrăjitor
- mângâitor
- măngăitor
- măngâietor
- mângăietor
- mângăitor
Sinonime Apropiate
- cald - fierbinte, arzător, încins, afectuos, afabil, prietenos, cordial, tandru
- mângâios - mângâietor
- afectuos - amical, cordial, prietenos, tandru
- atrăgător - plăcut, tentant, încântător, agreabil, fermecător
- călduros - cald, afectuos, cordial, pasionat, amabil
- cordial - afectuos, amabil, prietenos, cald, afabil
- duios - emoționant, impresionant, înduioșător, mișcător, patetic, tulburător, sentimental, iubitor, tandru
- frumos - arătos, plăcut, splendid, minunat, admirabil, încântător, estetic, senin, luminos
- regretabil - supărător, neplăcut, condamnabil
- savuros - delicios, gustos, plăcut, excelent, agreabil
- sublim - măreț, încântător, minunat, superb, perfect, copleșitor
- șarmant - fermecător, încântător, agreabil, charismatic
- șoca - a frapa, a contraria, a surprinde (neplăcut), a epata, a izbi
- temperatură - febră, fierbințeală, căldură
- tihnit - calm, liniștit, pașnic, plăcut, odihnitor, senin, agreabil
Dex mângâietor
- mângâietor, ~oare 1 , a (Persoană) care face vrăji fermecător, vrăjitor. 2-3 , a (Om) amăgitor. 4 a Care încurajează, îmbărbătează. 5 a Care consolează. 6 a Care desfată. 7 a Care dezmiardă.
- MÂNGÂIETÓR, -OÁRE, mângâietori, -oare, Care mângâie; dezmierdător; desfătător, încântător; încurajator, consolator; mângâios. – Mângâia + -ător.
- MÂNGÂIETÓR ~oáre (~óri, ~oáre) 1) (despre persoane) Care mângâie; alintător; dezmierdător. Părinți ~ori. 2) (despre manifestări ale oamenilor) Care vădește dragoste și căldură sufletească; dezmierdător; alintător. Voce ~oare. Gest ~. 3) Care produce mângâiere. Veste ~oare. /a mângâia + suf. ~ător
- mângâietor a. și m. care mângăe sau servă a mângâia. .
- măngăitor, ~oare mângâietor
- măngănietoriu, ~oare mângâietor
- măngâietor, ~oare mângâietor
- mângăietor, ~oare mângâietor
- mângăitor, ~oare mângâietor
- MÂNGÂITÓR, -OÁRE mângâietor.
Antonime mângâietor
- Mângâietor ≠ nemângîietor, nemângîios