Dicționar de sinonime
Sinonime mântuitor
Cuvântul „mântuitor” are următoarele sinonime:
mântuitor ( adjectiv )
- dezrobitor
- eliberator
- liberator
- salvator
- art
- izbăvitor
- spăsitor
- hristos
- iisus
- mesia
Sinonime Apropiate
- izbăvitor - mântuitor, salvator, eliberator
- liberator - eliberator, dezrobitor, liber-cugetător, ateu, necredincios, raționalist
- domn - stăpân, posesor, jupân, domnitor, voievod, prinț, rege, monarh, om bogat
Dex mântuitor
- mântuitor, ~oare 1 a Care mântuie (1). 2 a Care eliberează. 3 a (Bis) Care izbăvește de păcate măntuitornic. 4-6 Persoană care mântuie (1-3). 7 Iisus Hristos. 8 a Care vindecă.
- MÂNTUITÓR, -OÁRE, mântuitori, -oare, 1. (Adesea substantivat) Care mântuie (1), salvează. 2. (Rar) Care mântuiește (2), care vindecă; tămăduitor. 3. (În religia creștină) Care mântuiește (3), izbăvește (de păcate); izbăvitor. 4. Denumire sub care este cunoscut Isus Hristos. – Mântui + -tor.
- MÂNTUITÓR, -OÁRE, mântuitori, -oare, 1. (Adesea substantivat) Care mântuie (1), salvează. 2. (Rar) Care mântuie (2), care vindecă; tămăduitor. 3. (În limbaj bisericesc) Care mântuie (3), izbăvește (de păcate); izbăvitor. ♦ (Substantivat, ) Nume dat lui Isus Cristos. – Mântui + -tor.
- MÂNTUITÓR2 m. art. rel. Trimis al lui Dumnezeu; Isus Hristos. /a mântui + suf. ~tor
- MÂNTUITÓR1 ~oáre (~óri, ~oáre) 1) Care mântuie de o situație grea. 2) Care mântuie de păcate. /a mântui + suf. ~tor
- mântuitor a. care mântue: faceți cruci mântuitoare AL. ║ m. cel ce mântue, în special Salvatorul lumii.
- măntuitor, ~oare mântuitor
- măntuitoriu, ~oare mântuitor
- mântuitoriu, ~oare mântuitor
Sinonimul cuvântului mântuitor