Dicționar de sinonime
Sinonime mârâi
Cuvântul „mârâi” are următoarele sinonime:
mârâi ( verb )
- bombăni
- a bălmăji
- a bâigui
- a bârâi
- a bodogăni
- a bolborosi
- a bombăni
- a boscorodi
- a gângăvi
- a îndruga
- a îngăima
- a îngâna
- a molfăi
- a mormăi
- a murmura
- a blodogori
- a bufni
- a dondăni
- a mogorogi
- a mondăni
- a mormoti
- a morocăni
- a slomni
- a tolocăni
- a pâtcăi
- a șondoroi
Sinonime Apropiate
- murmura - a șopti, a bâigui, a boscorodi, a bolborosi, a bombăni, a crâcni, a cârti, a mormăi, a susura
- mormăi - a bolborosi, a bombăni, a îngăima, a mârâl, a murmura, a îndruga
- bolborosi - a mormăi, a bâigui, a bâlbâi, a îngăima
- bombăni - a mormăi, a bâigui, a îngăima
- mogorogi - a bâigui, a bolborosi
- bâigui - a îngăima, a bombăni
- dondăni - a bombăni, a bodogăni
- bălmăji - a încurca, a amesteca, a bombăni
- bârâi - a cicăli, a bombăni
- bâlbâi - a bolborosi, a gângavi
- bodogăneală - mormăială, bolboroseală, bâiguială, bombăneală, cicăleală, dăscăleală, sâcâială, molestare
- boscorodi - a murmura, a cicăli
- psalmodia - a înota, a cânta (încet), a murmura, a recita (lent)
- șopti - a murmura, a susura, a vorbi încet, a sufla, a șușoti
- șoptit - murmurat, șușotit, în șoaptă, încet, tainic, ferit, în surdină
Dex mârâi
- mârâi 1 ( câini) A scoate sunete guturale, aspre, care arată iritare. 2 ( oameni; ; ) A vorbi neclar, printre dinți, manifestând nemulțumire, enervare. 3 ( oameni, ) A vorbi neclar, printre dinți a bombăni, a mormăi. 4 A spune ceva în silă, pe un ton posac, nemulțumit. 5 A protesta. 6-7 ( copiii mici) A scânci. 8 (Ban; moară) A hârâi în timpul funcționării.
- MÂRÂÍ, mấrâi, IV. 1. (Despre câini; la 3) A scoate sunete guturale, aspre, hârâite, care de obicei arată iritarea, nemulțumirea. 2. (Despre oameni; ) A vorbi neclar, printre dinți, manifestând nemulțumire, enervare. ♦ A spune ceva în silă, pe un ton posac, nemulțumit. – Mâr + -âi.
- A MÂRÂÍ mârâi 1. intranz. 1) (despre câini) A scoate sunete aspre, guturale, ce denotă iritarea; a face „mâr”; a hârâi. 2) fig. fam. (despre oameni) A vorbi încet și nedeslușit (în semn de nemulțumire); a bombăni; a boscorodi; a bodogăni; a mormăi; a bolborosi; a bălmăji. 3) fam. (mai ales despre copii) A plânge prefăcut, fără lacrimi, cu glas înăbușit; a scânci. 2. tranz. fam. A spune în silă, pe un ton posac. /mâr + suf. ~âi
- mârâì v. 1. a scoate un sgomot surd, vorbind de câini (înainte de a începe a lătra): câinele ce mârăe, mușcă; 2. fam. a mormăi, a plânge încet (despre copii); .