Sinonime mărginit

Cuvântul „mărginit” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• îngust - strâmt, limitat, mic, redus, subțire, mărginit, obtuz, prostănac, opac
• limitat - mărginit, îngust, obtuz, redus, prost
• strâmt - îngust, restrâns, redus, mărginit, prost, obtuz
• mic - redus, mărunt, restrâns, scurt, limitat, scund, îngust, subțire, mititel
• suficient - destul, satisfăcător, îndestulător, mulțumitor, mediocru, mărginit, redus, prost, stupid
• meschin - egoist, zgârcit, avid, obtuz, mărginit, mic, strâmt, mărunt, banal
• finit - limitat, mărginit, circumscris, delimitat, terminat, încheiat, isprăvit
• secundar - auxiliar, secund, marginal, colateral, minor, neimportant, mic, redus, neesențial
• strâmta - a îngusta, a restrânge, a limita
• strâmtoare - defileu, chei, pas, trecătoare, îngustime, impas, încurcătură, dificultăți, presiune
• strâmtora - a înghesui, a presa, a îngusta, a apăsa
• stupid - prost, nătâng, mărginit, tâmpit, ilogic, absurd
• idiot - cretin, tâmpit, redus, imbecil, țicnit, neghiob, nerod
• incomensurabil - nesfârșit, infinit, nemărginit
• inept - stupid, prost, redus, tâmpit

Dex mărginit

• mărginit, ~ă 1 a Care are anumite limite, margini. 2 a Definit. 3 a Precis. 4 a Redus. 5-6 , a (Om) care are puțină inteligență, capacitate ori cultură, puțin spirit, puțin talent mediocru (8-9), prost, redus. 7 În mod redus. 8 a ( mintea sau manifestările oamenilor) Care arată sau trădează posibilități limitate de judecată, de înțelegere. 9 a ( mintea sau manifestările oamenilor) Lipsit de agerime, de profunzime.
• MĂRGINÍT, -Ă, mărginiți, -te, 1. Limitat, redus. 2. (Despre oameni) Lipsit de inteligență; limitat, redus, prost; (despre calități intelectuale, sufletești etc.) lipsit de agerime, de profunzime. – mărgini.
• MĂRGINÍT, -Ă, mărginiți, -te, 1. Limitat, restrins. Sfera plăcerilor e foarte mărginită iarna. RUSSO, O. 131. 2. (Despre oameni) Lipsit de inteligență, cu orizont îngust; (despre calitățile intelectuale, sufletești etc. ale oamenilor) redus. M-am resignat să trec drept cel mai mărginit și mai bucher dintre toți colegii. GALACTION, O. I 14. Frumoasă, tăcută, gravă, spirit mărginit, inimă seacă de orice simțimînt. BOLINTINEANU, O. 419.
• MĂRGINÍT ~tă (~ți, ~te) 1) v. A MĂRGINI și A SE MĂRGINI. 2) fig. (despre persoane sau despre manifestările lor) Care denotă inteligență insuficientă; limitat; redus; mediocru. /v. a mărgini
• mărginit a. 1. limitat; 2. fig. de puțină agerime: om mărginit.
• mărginít, -ă adj. Limitat. Fig. Prost, fără inteligență: om mărginit.
• mărgina mărgini

Sinonimul cuvântului mărginit

Testează-te!