Dicționar de sinonime
Sinonime măricel
Cuvântul „măricel” are următoarele sinonime:
măricel ( adjectiv )
- mărișor
- măricuț
- măruț
- crescut
- dezvoltat
- răsărit
- săltat
Sinonime Apropiate
- dezvoltat - crescut, mărișor, răsărit, avansat, evoluat, civilizat, înaintat, amănunțit, detaliat
- săltat - săltăreț, ritmat, sprinten, crescut, măricel
- crud - nefiert, necopt, nefript, neprăjit, necrescut, tânăr, nedezvoltat, fraged, aspru
- crescut - dezvoltat, mărit, evoluat, extins, umflat, amplificat, sporit, dospit, ridicat
- pipernicit - pirpiriu, mărunt, nedezvoltat
- răsfățat - alintat, răzgâiat, capricios, prost-crescut, îmbuibat, satisfăcut, arogant
- săltăreț - sacadat, ritmat, săltat, vioi, sprinten, agil
- zori - auroră, răsărit, faptul zilei, revărsat
- înfloritor - prosper, dezvoltat, în progres
- manierat - politicos, civilizat, subțire, rafinat, distins, binecrescut, stilat, afectat, căutat
- necioplit - necizelat, grosolan, brutal, nepoliticos, necrescut, neșlefuit, grobian, necivilizat
- necivilizat - primitiv, necioplit, necrescut, brutal
- amplu - mare, vast, întins, larg, dezvoltat, cuprinzător, imens
- arierat - înapoiat, nedezvoltat, întârziat, handicapat
- auroră - zori, răsărit
Dex măricel
- măricel, ~ea 1-36 (Destul de) mare1 (1, 14-21, 24-26, 36, 39-41, 45-46) măricică (1-36), măricuță (1-36), măruț (1-36). 37 (; ; se spune cuiva care strănută) Sănătate!
- MĂRICÉL, -EÁ, -ÍCĂ, măricei, -ele, Mărișor. – Mare1 + -icel. – Măricică: cu schimbare de
- MĂRICÉL, -EÁ, -ÍCĂ, măricei, -ele, Mărișor. – Mare1 + -icel, -icică.
- MĂRICÉL, -EÁ, -ÍCĂ, măricei, -ele, Diminutiv al lui mare. 1. mare (1). Erau două străzi: Birjarii Noi și Vechi, așezate la depărtare destul de măricică. PAS, Z. I 223. Oraș măricel, cu o cetate mică. GOLESCU, Î. 31. Luceau stele mărunțele... Mai în jos mai măricele. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 512. 2. mare (2). Sînt cîștiguri mari? – Măricele. CARAGIALE, O. I 349. 3. mare (5). Copiii măricei părăseau scurteica bunichii. DELAVRANCEA, S. 217. Sînt fete măricele, Cîte flori și cîte stele. ALECSANDRI, P. P. 377
- măricel a. cam mare.
- măricél, -ícă adj., pl. eĭ, ele (d. mare). Fam. Cam mare, destul de mare, puțin maĭ mare: copiiĭ s’aŭ făcut măriceĭ.
- MĂRICÉL adj. 1. mărișor, (reg.) măricuț, măruț. (Un lucru mai ~.) 2. v. crescut.
- MĂRICEL 1. mărișor, măricuț, măruț. (Un lucru mai ~.) 2. crescut, dezvoltat, mărișor, răsărit, săltat. (Fetițe mai ~.)