Dicționar de sinonime
Sinonime magistru
Cuvântul „magistru” are următoarele sinonime:
magistru ( substantiv )
- maestru
- expert
- profesor
Alte sinonime:
- dascăl
- căpitan
- inspector
- șef
Sinonime Apropiate
- maestru - meșter, maistru, expert, magistru
- virtuoz - maestru, as, celebritate, expert
- preparator - pregătitor, prealabil, premergător, meditator, profesor, educator
- savant - erudit, învățat, maestru, creator
- îndemânatic - dibaci, priceput, iscusit, isteț, deștept, meșter, abil, expert, ingenios
- învățător - dascăl, maestru, perceptor, îndrumător, povățuitor
- maistru - meșter, maestru
- as - maestru, fruntaș
- belfer - învățător, institutor, profesor, dascăl
- competent - autorizat, îndreptățit, avizat, legal, priceput, capabil, pregătit, expert, valoros
- conferențiar - vorbitor, orator, profesor
- cunoscător - specialist, expert, știutor
- dascăl - învățător, institutor, belfer, profesor, om învățat, savant, îndrumător, diac, psalt
- catedră - pupitru, birou, profesorat, dăscălie, belferie
- experimentat - priceput, destoinic, capabil, competent, expert, vrednic, valoros, înzestrat, abil
Dex magistru
- magistru 1 (; cu determinări la genitiv sau „de”) Persoană care avea funcția de a supraveghea, a administra sau a comanda. 2 Grad ierarhic în administrație, în armată comandant, șef 3 -ul orașului Primar. 4 Grad ierarhic în anumite ordine religioase, militare 5 Persoană cu pregătire specială, care instruiește pe cineva într-un anumit domeniu de activitate. 6 Profesor. 7 Meșter.
- MAGÍSTRU, magiștri, Profesor (în raport cu elevii săi); dascăl. – Din magister. Magister.
- MAGÍSTRU Profesor (în raport cu elevii lui); dascăl. ♦ Maestru, persoană care se distinge în mod deosebit în artă sau în știință. .
- MAGÍSTRU 1. profesor (în raport cu elevii lui); dascăl. 2. maestru. (< lat. magister)
- magistru m. 1. maestru; 2. cel versat într’o știință sau artă; 3. căpitan, inspector: magistrul orașului OD.
- *magístru, -ă s. (lat. magister, magistra, d. magnus, mare, magis, maĭ . V. măĭestru). Maestru, profesor, mare artist orĭ savant. Odinioară (1848), șef, inspector.
- magistru, -ștri.
- MAGÍSTRU s. v. dascăl, maestru, profesor.
- magistru DASCĂL. MAESTRU. PROFESOR.
- IPSE (MAGISTER) DIXIT el însuși (magistrul) a spus – Scolasticii, în lipsă de alte argumente, recurgeau în discuțiile lor la autoritatea necondiționată a magistrului lor Aristotel. și Autos epha.