Dicționar de sinonime
Sinonime magnet
Cuvântul „magnet” are următoarele sinonime:
magnet ( substantiv )
- magnit
- magnetită
- magnetit
Dex magnet
- magnet 1 (; piatră ~) Minereu de fier care atrage materialele feromagnetice magnetit. 2 Corp metalic căruia i s-a transmis calitatea, permanentă sau temporară, de a atrage obiectele de fier și de oțel. 3 ~ de trăsnet Paratrăsnet.
- MAGNÉT, magneți, Minereu de fier care are proprietatea de a atrage materialele feromagnetice; corp metalic căruia i s-a transmis calitatea, permanentă sau temporară, de a atrage obiectele de fier. – Din maghnítis, Magnet.
- MAGNÉT, magneți, Corp care are proprietatea de a atrage fierul sau alte corpuri feromagnetice. Subtilități metafizice îi atrăgeau cugetarea, ca un magnet. EMINESCU, N. 30. ♦ Un magnet tainic mă trăgea fără voie spre teatru, ALECSANDRI, O. P. 17. Stăpîna acei capele era fanalul care mă Lumina, magnetul ce mă trăgea. NEGRUZZI, S. I 38.
- MAGNÉT Corp care are însușirea de a atrage fierul. .
- MAGNÉT corp care are însușirea de a atrage fierul. (< germ. Magnet)
- MAGNÉT ~ți m. Corp metalic, care are proprietatea de a atrage fierul și de a acționa asupra altor corpuri cu proprietăți asemănătoare. /<ngr. maghnitis, germ. Magnet
- magnet m. 1. substanță minerală ce are proprietatea de a atrage fierul: magnetul natural e un oxid de fier; cel artificial, o bucată de oțel frecat cu alt metal; 2. fig. ceea ce atrage și farmecă.