Dicționar de sinonime
Sinonime mediocritate
Cuvântul „mediocritate” are următoarele sinonime:
mediocritate ( substantiv )
- obscuritate
- banalitate
- cotidianitate
- exiguitate
- insuficiență
- micime
- modicitate
- platitudine
Sinonime Apropiate
- prozaism - banalitate, platitudine
- proză - narațiune, povestire, epică, platitudine, banalitate, prozaism
- obscuritate - întuneric, beznă, confuzie, anonimat, mediocritate
- banalitate - platitudine, loc comun, truism, fleac
- penumbră - semiîntuneric, semiobscuritate
- suficiență - îngâmfare, mărginire, mediocritate, vanitate, prostie
- tenebre - beznă, întuneric, obscuritate
- truism - loc comun, banalitate, adevăr elementar
- umbră - obscuritate, întunecime, răcoare, fantomă, spectru, nălucă, stafie, iluzie, aparență
- întunecime - întuneric, obscuritate, beznă, întunecare, negură, noapte
- întuneric - întunecime, noapte, beznă, obscuritate, tenebre, incultură, primitivism, ignoranță
- măscară - necuviință, trivialitate, obscuritate, grosolănie
- modestie - simplicitate, sobrietate, mediocritate
- negură - ceață, pâclă, obscuritate, beznă, întuneric, întunecime
- beznă - întuneric, obscuritate, tenebre, întunecime
Dex mediocritate
- mediocritate 1 Situație, stare a unei persoane mediocre. 2 Persoană lipsită de calități deosebite.
- MEDIOCRITÁTE, (2) mediocrități, 1. Faptul de a fi mediocru; situație, starea celui mediocru. 2. Persoană lipsită de calități (intelectuale) deosebite, om mediocru (2). – Din médiocrité, mediocritas, -atis.
- MEDIOCRITÁTE, (2) mediocrități, 1. Faptul de a fi mediocru; situație, stare a celui mediocru. 2. Persoană lipsită de calități (intelectuale) deosebite, om mediocru (2). – Din médiocrité, mediocritas, -atis.
- MEDIOCRITÁTE, mediocrități, 1. Starea celui mediocru; faptul de a fi mediocru. Mediocritatea, prostia ori incultura lor mă exasperează. Aceștia nu sînt artiști. SADOVEANU, E. 173. Este peste putință a organiza cevași și a face cevași cu atîția oameni pătimași și invidioși în mediocritatea lor. GHICA, A. 566. ◊ (Personificat) În jurul lor mediocritatea, nerușinarea, viclenia triumfă, au o statornicie exasperantă. VLAHUȚĂ, O. A. III 109. 2. Om mediocru, scriitor sau artist lipsit de talent, fără merite. Din citirea acestei analize, publicul își va forma o mai sigură judecată literară și se va învăța la rîndu-i să analizeze. Pentru mediocrități, ea va fi cazul Meduzei; pentru scriitorii de talent, oglinda greșelilor de evitat. MACEDONSKI, O. IV 53. – Pronunțat: -di-o-.
- MEDIOCRITÁTE 1. Caracterul și situația a ceea ce este mediocru. 2. Om fără talent, lipsit de merite. .
Antonime mediocritate
- Mediocritate ≠ geniu